Titus Corlăţean (PSD): „Am fost şocat că s-a adoptat această ordonanţă de urgenţă Prună care redă competenţă de cercetare ofiţerilor de informaţii. Treaba asta nu are de-a face cu democraţia”

„România este în echipa euroatlantică. Categoric, România putea mai mult şi mai bine. Pentru România, este o chestiune de leadership. Noi n-avem Triunghiul de la Weimar. România nu este parte a unui format regional. Elitiştii Cotroceniului au respins Grupul Vişegrad. A fost o greşeală strategică că România n-a intrat în grupul central-european. Dacă ştii să îţi găseşti partenerii, contezi mai bine. Noi am pierdut în 2016 proiectul Republica Moldova. Preşedintele Iohannis şi premierul Cioloş de la acea vreme au tras frâna de mână (...) În martie 2014, am fost la Bruxelles pe anexarea Crimeei. 2 ore am discutat primul paragraf din poziţia UE. În 1933, Nicolae Titulescu la Londra a definit cu ministrul de externe rus de la acea vreme, pentru prima oară, agresiunea în dreptul internaţional. În 2014, am regăsit acea definiţie agresiunea militară a Rusiei asupra Ucrainei. Propunerea României a fost adoptată la Bruxelles în 2014 la anexarea Crimeei. De atunci, s-a stabilit regimul de sancţiuni la adresa Rusiei. România să ştiţi că are fibră în momente importante. Acum s-a lăsat tăcerea la nivelul politic înalt. Problema pe poziţiile României este de natură politică”, a declarat Titus Corlăţean, preşedintele comisiei de politică de externă din Senatul României, fost ministru de externe, în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News.

Titus Corlăţean a rememorat pe Aleph News şi discuţiile pe care le-a avut de-a lungul timpului cu omologul său rus, Serghei Lavrov: „Am discutat de mai multe ori cu Serghei Lavrov. În 2013, am fost în vizită la Moscova şi am discutat cu Lavrov. A fost cea mai atent pregătită acţiune de politică externă pe care am avut-o în 28 de ani de diplomaţie. Am avut atunci diferite strategii de discuţie pe 2 subiecte. Un subiect discutat cu Lavrov a fost legat de Tezaurul României. Discuţia cu Lavrov despre scutul antirachetă a durat 3-4 minute. I-am dus lui Lavrov Monitorul Oficial care conţinea acordul cu SUA. Caracterul defensiv şi ne-nuclear al scutului de la Deveselu era publicat în Monitorul Oficial al României. Ruşii au în ministerul lor de externe un departament puternic dedicat monitorizării României. Discuţia cu Lavrov s-a închis natural, pentru ruşi scutul era un non subiect. Ruşii ştiu foarte bine că scutul de la Deveselu este defensiv”.

Titus Corlăţean, raportor al APCE pe prăbuşirea zborului 17 al Malaysia Airlines, a povestit în emisiunea OFF/OnTheRecord, ce s-a întâmplat pe 17 iulie 2014 în Donbas şi ce arată datele de până acum din ancheta internaţională:

„Au fost 298 de persoane care au murit în tragedie. Racheta cu care a fost atacat avionul în zona Donbas a fost de provenienţă rusă. Urmează să finalizez raportul, am fost acum 1 săptămână în Olanda şi Ucraina. 198 de pasageri ai MH17 erau olandezi, Olanda a preluat anchetele. A doua zi după incident, 60.000 de mesaje pe Twitter de provenienţă rusă negau totul. În avionul MH17 a fost şi un canadian de origine română. Ancheta penală continuă dar a identificat 4 nume: 3 ruşi şi 1 ucrainean. Ruşii implicaţi în atacul asupra MH17 erau de la FSB, GRU şi de la Forţele Speciale ale GRU. Spre sfârşitul anului, se estimează un verdict la Haga. Pe ancheta „MH17” eu am avut mandat european, nu românesc. Este foarte clar că în cazul „MH17” a fost vorba de un dispozitiv BUK rusesc. Dispozitivul BUK a intrat în aceeaşi zi din Rusia pe teritoriul Ucrainei şi s-a întors în Rusia. La CEDO, sunt plângeri ale Ucrainei şi Olandei împotriva statului rus. A 5-a persoană implicată în cazul „MH17” a fost parte a unui schimb de prizonieri Rusia-Ucraina. Ruşii au cerut la schimb a 5-a persoană implicată în atac”

Ca preşedinte al comisiei de politică de externă din Senatul României şi fost ministru de externe al României chiar în perioada în care Rusia a anexat Crimeea, Titus Corlăţean a vorbit pe Aleph News despre mizele preşedintelui rus, Vladimir Putin:

„Miza directă a lui Putin este stoparea extinderii NATO. Rusia vrea drept de veto pe aderarea unui stat din fostul spaţiu sovietic. Ucraina este foarte importantă istoric, politic şi geo-strategic pentru Moscova. Putin are ambiţia de a reveni în cercul marilor decidenţi în sistem tripolar. Ruşii au demonstrat că au capacitate de a se deplasa militar pe diferite continente, aşa cum a făcut în Siria. Nu vă grăbiţi pe declaraţia comună China- Rusia vizavi de NATO. Memoria relaţiei URSS-China nu este cea mai fericită la Beijing. Chestiunea cu poporul o joacă, în funcţie de interes, jucătorul. După februarie 2014, democraţiile n-au crezut că în secolul XXI se va ajunge la acţiuni militare în Europa. După anexarea Crimeei, foarte multe lucruri au devenit posibile. La modul real, acum se caută soluţii politico-diplomatice. Discuţia este despre arhitectura de securitate europeană. Când vorbeşti de inovaţii în dreptul internaţional, care este predictibil, trebuie să ne uităm cu atenţie. Familia europeană este dependentă de gazul rus şi după 2014 a nuanţat regimul de sancţiuni. Noi plătim acum pentru slăbiciunea UE şi pentru ce a urmat. Regimul de sancţiuni al UE la adresa Rusiei a fost un fel de apă sfinţită”.

Ca fost ministru al Justiţiei, Titus Corlăţean a declarat la OFF/OnTheRecord că Justiţia din România a rămas în continuare virusată de păcatele trecutului şi se pronunţă ferm împotriva reintroducerii serviciilor de informaţii în cercetarea penală:

„Profesionalismul unora dintre oamenii aceştia, modul cum funcţionează CSM care ar fi trebuit să fie cu adevărat garantul independenţei Justiţiei, păcatele trecutului care îi grevează pe unii din parchete, şi în zona de judecători-lucrurile au rămas virusate în Justiţie. Păcatul originar, dintr-un anumit punct de vedere, este acel moment 2009, când s-a încheiat acel protocol faimos şi clasificat între SRI şi DNA şi cu alte instituţii din Justiţie.

Pentru mine, ca om care are studii juridice, simpla idee că există un mecanism care este paralel cu Codul de Procedură Penală, care este instrumentul care trebuie să ghideze anchetele penale, instrument votat de Parlamentul democratic, care stabilea acel acord pe lângă faimoasele echipe mixte – ideea de a da competenţă de anchetă penală ofiţerilor din serviciile de informaţii şi de a le da 60 de zile termen în care procurorii trebuiau să informeze serviciile de informaţii cu privire la modul de gestiune a dosarelor – credeţi-mă că mie ca jurist, nu ca om politic, mi se pare atât de odios şi atât de mult rău a făcut aceste chestiuni. O spun cu bună credinţă: serviciile de informaţii au un rol capital într-un stat democratic şi totdeauna am apreciat expertiza a ce fac aceşti oameni pe lucrurile acelea adevărate. Că noi mergem la serviciu de dimineaţă, suntem bine merci, n-am avut atentate teroriste, suntem într-o stare de protecţie pe care românii nu o apreciază cu adevărat la justa valoare. Dar este şi faţa cealaltă a situaţiei: în care au fost interese, jocuri de putere, ţinte, ori treaba aceasta n-are nimic de-a face cu democraţia. Păcatul originar de acolo a plecat.

Faptul că au fost judecători care au fost forţaţi sau şantajaţi, peste 60% dintre magistraţii României să aibă dosar penal deschis din surse de pe tot felul de site-uri obscure, să le ţii în sertar, le arăţi la un moment dat şi atunci omul livrează tot ceea ce-i ceri. Este o modalitate de control şi de putere anti-democratică.

Şi discuţia aceasta interminabilă cu SIIJ. Am discutat cu oameni, cu colegi din an, au ieşit aproape toţi la pensie, judecători, procurori, de foarte bună calitate, mulţi au reuşit, au performat. Am primit la un moment dat mesaje foarte interesante. Şi în momentul în care a apărut SIIJ – nu că a făcut mare brânză, că n-a făcut, SIIJ a fost blocat, n-a fost lăsat – nu organigramă, nu buget, procurorii au fost descurajaţi să vină la selecţie, dar simpla apariţie a SIIJ mi-au spus judecătorii că au simţit că li s-a luat de pe umeri presiunea şi că pot să judece aşa cum ar fi trebuit s-o facă. Acesta a fost marea valoare a apariţiei acestei Secţii Speciale – care era singura structură din parchet în care nu exista un mecanism decizional politic. Pentru că la toţi ceilalţi – ministrul Justiţiei, care este om politic, preşedintele sus vrea, nu vrea, îi place, nu place, trimite la plimbare decretul, semnează sau nu, pe când aici – este CSM care făcea toată procedura de selecţie. Şi de aici bătălia unora care sunt interfaţa în politică, şi vorbesc de aici de unii din USR, pentru reîntoarcerea competenţei la DNA. Păi vă spun ce spun magistraţii: domnule, să fie un mecanism, dacă sunt abuzuri să fie anchetaţii pentru treaba aceasta, cu anumite clauze de siguranţă – pentru că nu poţi să-i storci pe judecător, trebuie să-l laşi să judece independent – dar să nu se întoarcă competenţa acolo, la DNA, pentru că ne întoarcem în perioada aceea stalinistă. Trebuie să ţii cont de astfel de poziţii, pentru că dacă vrei Justiţie independentă, asigură-le independenţa.

Categoric, nu! Serviciile nu trebuie să mai revină în cercetarea penală. Eu am fost şocat de votul de la Camera Deputaţilor pe ordonanţa de urgenţă „Prună”, care reîntoarce sub pretextul competenţei de investigaţie pe acte de terorism şi de crimă organizată. Vă spun un lucru: pentru sănătatea democraţiei acestei ţări, aşa cum este ea – într-un picior şi trei sferturi în România – ar trebui să punem odată stop unor tentaţii. Eu sunt printre ultimii oameni din România care să nu înţeleagă şi să nu fiu un susţinător al consolidării competenţelor pentru combaterea terorismului şi rolul serviciilor de informaţii. Dar până una alta avem un parchet care se numeşte DIICOT şi care are nişte competenţe de anchetă penală şi care trebuie să primească informaţii. Dar nu ofiţerii de informaţii să facă şi ancheta pentru că inevitabil vor fi tentaţii, inevitabil va fi o fereastră deschisă ca să se ducă mai în larg, mai departe. Cifrele dvs. sunt foarte relevante: dacă din 3000 de mandate de securitate naţională în 2021, doar 2 dosare au avansat, asta ne spune foarte clar ce înseamnă. Am mai avut discuţii cu oameni: am fost urmăriţi ani pe mandat de securitate naţională, am aflat foarte târziu, doar, doar o pica ceva, doar, doar s-o afla ceva. Dar chestiunea aceasta n-are de a face cu Justiţia. Vă spun cinstit: ne facem cu toţii un deserviciu. Eu am fost şocat de faptul că s-a adoptat această ordonanţă de urgenţă care redă competenţă de cercetare ofiţerilor de informaţii. Treaba asta nu are de-a face cu democraţia şi ne facem rău nouă, înşine, în România”.