Pariul Europei: fuziunea nucleară! Finanțări record pentru un proiect ce promite rezolvarea uneia dintre cele mai mari provocări ale omenirii
Investiția în Proxima Fusion, cu sediul la München, condusă de investitorii în tehnologie Cherry Ventures și Balderton Capital, este cea mai mare de până acum în sectorul fuziunii din Europa.
Filip Dames, partener fondator la Cherry Ventures, a descris-o pentru FT ca fiind „un pariu pe capacitatea Europei de a conduce în rezolvarea uneia dintre cele mai mari provocări ale omenirii”.
Proxima, care s-a desprins din Institutul Max Planck pentru Fizica Plasmei din Germania în urmă cu doi ani, cu o finanțare inițială de 7 milioane de euro, încearcă să construiască un dispozitiv numit stellarator, pe care îl consideră cea mai viabilă cale către energia de fuziune comercială. Acesta este o alternativă la tokamak-ul mai comun, inițiat de oamenii de știință sovietici în anii 1950.
Cum funcționează
Ambele dispozitive utilizează magneți uriași pentru a suspenda o masă plutitoare de plasmă de hidrogen care este încălzită la temperaturi extreme astfel încât nucleele atomice să fuzioneze, eliberând cantități masive de energie. Structura răsucită a stellaratorului este mai complicată de construit, dar ar trebui să producă o plasmă mai stabilă, ceea ce, potrivit Proxima, o face mai potrivită pentru o centrală electrică.
Aproape toate finanțările au fost canalizate până de curând către tokamak-urile tradiționale, iar companiile din SUA au strâns sume mult mai mari decât Proxima.
Commonwealth Fusion Systems, susținută de Bill Gates, care construiește un dispozitiv tokamak demonstrativ în Massachusetts, a strâns suma record de 1,8 miliarde de dolari în 2021, în timp ce Helion, susținută de Sam Altman, a strâns 425 de milioane de dolari în ianuarie.
Cu toate acestea, niciun aparat de fuziune nu a reușit încă să producă mai multă energie decât consumă sistemul, iar unii oameni de știință consideră că energia de fuziune comercială va fi disponibilă peste câteva decenii.
Francesco Sciortino, directorul executiv al Proxima, a declarat că finanțarea va plăti pentru construcția, până în 2027, a unui magnet puternic unic, numit Stellerator Model Coil. „Acesta este magnetul care va schimba istoria”, a declarat el pentru FT.
Compania va construi apoi, până în 2031, o centrală demonstrativă la un cost de aproximativ 1 miliard de euro, care, speră Sciortino, va putea fi finanțată parțial de un guvern european, urmată de prima centrală electrică de fuziune comercială în cursul aceluiași deceniu.
Recent numit cancelar al Germaniei, Friedrich Merz este un susținător entuziast al cercetării în domeniul fuziunii și a declarat că Germania ar trebui să găzduiască prima centrală electrică de fuziune din lume.
„Mesajul nostru cheie pentru cancelarul Mertz este: ați cerut un proiect far pentru Germania. Noi vă oferim un proiect far”, a declarat Sciortino.