Lista măsurilor fiscale anunţate recent de Guvern, impactul asupra mediului de afaceri şi reacţiile economiştilor

Măsurile fiscale anunţate recent de Guvern au stârnit reacţii adverse atât în mediul de afaceri, cât şi în rândurile economiştilor şi analiştilor financiari şi chiar ale politicienilor, schimbările preconizate afectând aproape toate sectoarele de business, arată o sinteză realizată de Mediafax.

Share pe Facebook 2278 afişări

FOCUS: Lista măsurilor fiscale, impactul asupra mediului de afaceri şi reacţiile economiştilor

Mutarea CAS de la angajator la salariat cu reducerea cotei totale de contribuţii sociale de la 39,25% la 37,25%, splitarea plăţii TVA, ridicarea plafonului pentru microîntreprinderi la un milion de euro sau instituirea contribuţiei asiguratoare pentru muncă de 2,25% din fondul de salarii, dar şi scăderea de la 16% la 10% a impozitului pe venituri şi creşterea salariului minim pe economie de la 1.450 la 1.900 de lei sunt principalele măsuri fiscal-bugetare lansate recent de Guvern în dezbaterea publică. Pe de-o parte, Guvernul le prezintă ca fiind benefice, încurajatoare şi chiar creatoare de oportunităţi pentru angajatori, dar de cealaltă parte reprezentanţii mediului de afaceri – întreprinzători, analişti, consultanţi, lideri ai patronatelor sau ai asociaţiilor de investitori – şi politicienii din afara arcului guvernamental le resping în bloc sau în parte, invocând riscuri majore pentru stabilitatea macroeconomică.

În timp ce Guvernul întrevede, prin aceste măsuri, o reaşezare pe baze mai solide a economiei şi o mai eficientă administrare fiscal-bugetară, „tabăra” adversă anticipează o destabilizare totală, pripită şi mai ales inutilă a eşafodajului economic, fiscal şi bugetar.

Mediafax prezintă, în sinteză, măsurile fiscal-bugetare lansate în dezbatere de Guvern – în principal, prin ministerele Finanţelor şi Muncii – şi contraargumentele menţionate, în reacţiile lor, de reprezentanţii mediului de afaceri.

Trecerea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) de la angajator la angajat

În prezent, angajatorul şi salariatul plătesc în solidar contribuţiile sociale în contul angajatului, în sensul că şi din fondul de salarii (partea angajatorului), dar şi din suma cuvenită angajatului (partea salariatului) se iau anumite procentaje, până la un total de 39,25% din total, pentru CAS. Propunerea Guvernului este ca întreaga sarcină a acestor contribuţii să-i revină numai angajatului, cu precizarea că îndeplinirea formalităţilor de plată va rămâne la angajator şi că această cotă totală de 39,25% va scădea la 37,25% (de notat că scăderea propusă într-o formulă anterioară era la 35,25%).
Guvernul consideră că această măsură este neutră din punctul de vedere al angajatorului, întrucât la nivel de firmă nu se întâmplă altceva decât o mutare a formalităţilor de plată de la angajat la angajator. Creşte salariul brut (din care se iau aceste contribuţii) la nivelul angajatului şi, simultan, scade salariul brut la nivelul angajatorului, astfel că salariul net rămâne neschimbat. Lucru care – în opinia promotorilor acestei măsuri – dă posibilitatea angajatorului de a majora corespunzător salariile angajaţilor, astfel încât şi netul să crească, fidelizându-i pe salariaţi.
Dar calculele economiştilor arată altceva: prin această mutare va scădea, de fapt, şi salariul net. Într-adevăr, luată separat această măsură ar putea duce la scăderea salariului net, primit „în mână” de angajat, însă ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a insistat asupra faptului că mutarea CAS este dublată de alte două măsuri compensatorii: impozitul pe venituri (inclusiv pe salarii) va scădea de la 16% la 10%, iar contribuţiile la fondul de creanţe salariale (deja celebrul fond „de solidaritate”) nu îi vor mai reveni şi salariatului, ci exclusiv angajatorului. De aici au pornit, de altfel şi controversele pe tema mutării CAS de la angajator la salariat.

Splitarea TVA

În prezent, la momentul plăţii aferente unei tranzacţii, taxa pe valoarea adăugată (TVA) este trecută ca o componentă inclusă în valoarea facturii, însă de la 1 ianuarie pentru fiecare tranzacţie ar urma să se plătească TVA într-un cont separat de cel în care vor intra banii fără această taxă. Consultanţii fiscali au reacţionat vehement faţă de această măsură, arătând că la nivelul unor companii cu numere mari (sute, mii, zeci de mii) de parteneri facturaţi operaţiunile se vor complica insuportabil de mult. Astfel că în Parlament, unde se poartă acum dezbaterea pe marginea acestei teme, s-a stabilit ca splitarea TVA să se aplice obligatoriu doar companiilor aflate în relaţii comerciale cu statul, companiilor rău-platnice şi celor aflate în insolvenţă, celelalte urmând a o aplica opţional.

Plafonul de un milion de euro pentru microîntreprinderi

Firmele foarte mici - microîntreprinderile, adică acelea care au cifre de afaceri de până la 500.000 de euro - pot alege să plătească un impozit de 16% pe profit sau un impozit de 1% pe cifra de afaceri. Guvernul propune introducerea obligaţiei ca impozitul să fie aplicat numai pe cifra de afaceri, de 1%, la toate firmele cu un rulaj de până la un milion de euro (faţă de 500.000 de euro). Această schimbare îi va aduce la plată şi pe întreprinzătorii cu vânzări mai mari, dar din care nu rezultă neapărat şi profituri suficiente, adică va obliga un număr mare de microîntreprinderi să plătească mai mult decât câştigă, lucru care le va arunca în faliment, atenţionează specialiştii.

Instituirea contribuţiei asiguratoare pentru muncă de 2,25% din fondul de salarii

Potrivit reglementărilor europene, un stat membru al UE ar trebui să alimenteze, de la bugetul public, un fond dedicat plăţii CAS şi a salariilor pentru a acoperi eventualele cheltuieli în cazul intrării în insolvenţă a unor firme; sau, dacă de la bugetul public nu se poate alimenta – din lipsă de surse – acest fond, atunci respectivul stat poate să solicite angajatorilor contribuirea cu o anumită cotă (nespecificată) din fondul de salarii la finanţarea respectivului fond „de acoperire a creanţelor salariale”.
Încă de la apariţia acestor reglementări (în anul 2007), statul român a ales varianta să ceară angajatorilor – şi nu să alimenteze fondul de la bugetul public – contribuţii de 0,16%, apoi de 0,25% din fondul de salarii. Între timp (din 2007 până în prezent), contribuţiei respective i s-au mai adăugat o serie de componente, cum ar fi cele care ar acoperi riscuri de accidente de muncă, iar acum, pentru 2018, este prevăzută o cotă de 2,25%. Dar sumele astfel plătite nu vor ajunge să alimenteze doar acele fonduri de risc, ci o mare parte (s-a amintit chiar de 90%) din ele ar urma să alimenteze, de fapt, bugetul public. Altfel spus, în loc ca bugetul să acopere riscurile/creanţele salariale, angajatorii vor acoperi şi aceste riscuri, şi, în plus, vor contribui – dovedindu-şi „solidaritatea” cerută de Guvern – inclusiv la bugetul public. Măsura aceasta i-a scandalizat pe oamenii de afaceri, pentru că ei se văd forţaţi să „solidarizeze” plătind bani într-un buget pe care nimeni nu ştie cum îl vor folosi guvernanţii, pe lângă alimentarea unui fond care, de fapt, trebuia finnţat de la buget.

Creşterea salariului minim pe economie

Angajatorii au transmis recent că ar fi înţeles mesajul Guvernului potrivit căruia economia nu mai poate creşte cu salarii mici, dar solicită să fie lăsaţi să mărească lefurile angajaţilor „în logica economică”, nu printr-o măsură administrativă.
În chestiunea majorării salariilor, reprezentanţii mediului de afaceri par a fi împărţiţi în două tabere. Pe de-o parte, patronatele participante la recenta întrunire a Consiliului Naţional Tripartit ar fi agreat această măsură – potrivit Guvernului – ca pe „o oportunitate” de a-şi fideliza salariaţii, dar de cealaltă parte reprezentanţii asociaţiilor de business care nu participă la dialogul social instituţionalizat resping obligativitatea de a mări salariile, impusă pe cale strict administrativă.

Per ansamblu, măsurile fiscal-bugetare propuse de Guvern sunt considerate pripite de către liderii mediului de afaceri, câtă vreme economia creşte şi nu sunt semnale că ar urma o criză în viitorul apropiat, astfel că s-a solicitat o perioadă de respiro (3-6 luni) pentru analizarea mai profundă şi adoptarea acestora într-o formă agreată de toate părţile implicate.

În ceea ce-i priveşte pe politicieni, opozanţii acestor schimbări atenţionează că economia ar putea fi aruncată în haos, iar preşedintele ţării, Klaus Iohannis a atacat direct măsurile fiscale anunţate de coaliţia de guvernare, spunând că aceasta se comportă ca omul care câştigă tot mai mult, dar se şi împrumută tot mai mult de la bănci.

 

Share pe Facebook

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
MĂSURI FISCALE ,
BUGET ,
GUVERN
Versiunea: mobil  |  completa
ULTIMA ORĂ
BREAKING NEWS! Gest FĂRĂ PRECEDENT anunţat pe neaşteptate de Liviu Dragnea. „Este un APEL DISPERAT”

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.

mediafax.ro
Închide