Miniştrii Finanţelor din zona euro se întâlnesc astăzi pentru a semna al doilea acord al Greciei

Şedinţa Eurogroup va discuta de asemenea măsurile de reducere a deficitului bugetar din Spania şi derularea programului de finanţare externă a Portugaliei, în încercarea de a preveni efectele de contagiune propagate de situaţia din Grecia, transmite Bloomberg.

Grecia a obţinut sprijinul majorităţii creditorilor privaţi pentru conversia de obligaţiuni menită să reducă datoria statului cu peste 100 miliarde euro, de la 160% din PIB în prezent spre 120% din PIB în 2020.

Operaţiunea, care impune deţinătorilor privaţi de obligaţiuni pierderi de peste jumătate din valoarea nominală a creanţelor greceşti deţinute, a declanşat plata unor contracte credit-default swap de 3 miliarde de dolari, după ce guvernul de la Atena a decis să forţeze participarea mai multor investitori.

Guvernele din zona euro privesc însă cu nervozitate următoarea perioadă, când Grecia trebuie să înceapă implementarea de măsuri care să asigure atingerea ţintelor financiar-fiscale restrictive din noul acord.

Guvernul elen a ratat de mai multe ori obiectivele fiscale din primul acord cu UE şi FMI, încheiat în mai 2010, iar presiunile sociale puternice şi deznodământul greu de anticipat al alegerilor care urmează în lunile aprilie şi mai aştern incertitudine asupra perspectivelor de implementare cu succes a noului program.

Citeşte şi: Juncker: Au fost îndeplinite condiţiile ca zona euro să aprobe al doilea program pentru Grecia

Totodată, în eventualitatea unor noi ratări ale ţintelor fiscale din program, şansele ca guvernele din zona euro şi FMI să accepte prelungirea asistenţei pentru Grecia cu un al treilea acord scad considerabil, aruncând într-un con de umbră sfârşitul crizei datoriilor de stat.

"Trebuie să priveşti situaţia foarte realist. Ar fi o prostie să excludem aşa ceva, dar nu cred că este necesar în prezent", a declarat vineri guvernatorul băncii centrale a Austriei, Ewald Nowotny, întrebat despre posibilitatea unui al treilea pachet de asistenţă pentru Grecia.

Economiştii Holger Schmieding şi Chrstian Schulz de la Berenberg Bank, Londra, au scris într-o notă transmisă clienţilor că preschimbarea obligaţiunilor Greciei în titluri cu o valoare nominală mai mică, dobânzi reduse şi scadenţa mai îndelungată "a fost o zi tristă" pentru Europa, deoarece intrarea statului elen în default creează o situaţie pe care liderii europeni au încercat să o evite încă de la începutul crizei datoriilor de stat.

"Zona euro a devenit acum o zonă în mare parte neexplorată", notează Schmieding, precizând totodată că forţarea participării unor creditori la schemă şi activarea unor plăţi credit-default swap au fost anticipate de investitori şi vor avea un impact modest asupra pieţelor.

Moneda euro s-a depreciat joi cu 1,2%, la 1,3123 dolari, în ziua când Grecia a anunţat condiţiile finale în care se va derula conversia de obligaţiuni, cu obligarea unor creditori să participe.

Miniştrii de Finanţe din zona euro au convenit vineri, în videoconferinţă, că Grecia a îndeplinit condiţiile pentru noul acord şi au deblocat fonduri de 35,5 miliarde euro reprezentând plăţi către deţinătorii privaţi de obligaţiuni ai Greciei.

Citeşte şi: Grecia ar putea avea nevoie de un alt ajutor financiar în următorii ani, estimat la 50 de miliarde de euro

Restul sumelor din pachetul de 130 miliarde euro ar trebui aprobate în şedinţa de luni.

Obiectivul conversiei de obligaţiuni este de a reduce datoria de stat a Greciei la 120,5% din PIB până în 2020. Statul este însă aflat în cel de-al cincilea an consecutiv de recesiune, iar şomajul în rândul tinerilor a depăşit 50%, în timp ce guvernul trebuie să continue să respecte ţintele fiscale impuse de instituţiile financiare internaţionale, care vor verifica implementarea programului odată la trei luni.

Miniştrii Finanţelor din zona euro trebuie să discute în luna martie şi consolidarea mecanismelor de tip plasă de siguranţă instituite de liderii europeni în urma crizei datoriilor de stat, Germania continuând să se opună combinării celor două fonduri de urgenţă.

FMI şi guvernele din SUA, Canada şi alte state din cadrul G20 fac presiuni asupra UE să-şi amplifice propriile eforturi de combatere a crizei datoriilor de stat înainte de a cere suplimentarea liniilor de finanţare acordate de creditorul de la Washington. FMI şi-a restrâns participarea la cel de-al doilea acord de asistenţă a Greciei la 18 miliarde euro, reprezentând 14% din valoarea programului de finanţare, faţă de 27% la pachetul de împrumuturi convenit în mai 2010.

Membrii Eurogroup vor căuta să clarifice luni şi situaţia Spaniei, unde premierul Mariano Rajoy a ridicat ţinta de deficit bugetar pentru 2012 la 5,8% din PIB, de la 4,4% din PIB, spre nemulţumirea partenerilor din zona euro.

Spania speră că va putea da luni lămuriri satisfăcătoare miniştrilor Finanţelor din zona euro şi a promis că va respecta ţinta de deficit bugetar pentru anul viitor, de 3% din PIB, astfel că discutarea unor sancţiuni este puţin probabilă, a declarat anterior o sursă oficială spaniolă.