ANALIZĂ: Franţa aşteaptă un nou guvern, fără contestatari

Este vorba despre un guvern mai omogen, fără Arnaud Montebourg, scandalagiul de la Economie, şi fără alţi miniştri de asemenea critici faţă de "politica de austeritate" a Executivului, ca Benoît Hamon (Educaţie) şi Aurélie Filippetti (Cultură), dar există riscul îngustării în mod periculos a susţinerii de care poate beneficia preşedintele socialist ales în mai 2012, comentează agenţia.

La mai puţin de cinci luni de la nominalizarea lui Manuel Valls la Palatul Matignon, cei doi conducători ai Executivului au decis să tranşeze, luni, dezacordul dintre linia oficială - restaurarea competitivităţii ţării prin ajutarea întreprinderilor şi prin tăieri din cheltuielile publice - şi linia alternativă, reprezentată de cei excluşi, ostili "reducerii în marş forţat a deficitelor publice", considerată o măsură contraproductivă pentru creşterea economică şi care penalizează păturile populare.

Menit să le impună autoritatea, acest gest are loc în contextul în care François Hollande, dar şi Manuel Valls, sunt nepopulari în rândul majorităţii francezilor, potrivit sondajelor, pe fondul marasmului economic persistent - o stagnare a creşterii pe primul semestru şi un şomaj la cel mai înalt nivel.

Dintre toate guvernele Republicii a V-a, deci începând din 1958 încoace, Guvernul Valls I a fost unul dintre cele cu cea mai scurtă viaţă, cu excepţia celor formate între scrutinuri prezidenţiale şi legislative. Nici Manuel Valls şi nici François Hollande nu s-au exprimat despre criza de la vârful statului, pe cât de violentă, pe atât de intempestivă.

Potrivit Palatului Elysée, alegerea unei demisii a întregului Guvern, în loc de o remaniere de mai mică amploarre, "vizează să asigure că noul (Guvern) se va înscrie total şi în mod real în coerenţă cu linia stabilită de către şeful statului".

Pentru a verifica această "coerenţă", premierul i-a primit unul câte unul pe miniştrii demisionari. Primit la rândul său timp de o oră, luni, de către şeful statului, Valls s-a întâlnit a doua oară cu Hollande luni seara.

- Act de autoritate

După acest act de autoritate impusă de către tandemul executiv, este logic ca participanţii la "frondă" din Partidul Socialist, care şi-au multiplicat în ultima perioadă criticile faţă de politica economică şi socială a Guvernului să nu mai facă parte din acesta. Însă consecinţa va fi o slăbire periculoasă a majorităţii parlamentare care susţine Guvernul.

Socialiştii şi aliaţii lor radicali numără 305 deputaţi, în contextul în care majoritatea absolută este de 298 de voturi.

Ales cu susţinerrea ecologiştilor şi unei părţi a extremei stângi, François Hollande nu mai poate conta nici pe aceştia din urmă - trecuţi într-o cvasi-opoziţie - şi nici pe Verzi, care nu au făcut parte din Guvernul în exerciţiu şi care au revenit la libertatea de a vota cum doresc.

"Eu rămân în cadrul majorităţii", a declarat luni seara Benoît Hamon pentru France 2. De Valls "ne-am despărţit amiabil", a dat asigurări Arnaud Montebourg după ce a fost primit de către premier. El a anunţat că-şi "reia libertatea". "Voi continua să apăr ceea ce cred că este drept pentru Franţa", a adăugat el, dând asigurări că "politica de austeritate" din Europa este criticată, în prezent, de către toate părţile.

Duminică, Montebourg a declarat că i-a cerut lui François Hollande o "schimbare majoră" a politicii economice a Franţei, după ce a cerut, sâmbătă, o "ridicare a tonului" faţă de Germania. François Hollande declara miercuri că nu vrea o confruntare "faţă-n faţă" cu Berlinul.

Duminică seara anturajul lui Manuel Valls a apreciat că Montebourg a "încălcat o linie galbenă".

Mai mulţi reprezentanţi politici de pe eşicherul politic au preconizat, luni, o disoluţie, ca răspuns la criza guvernamentală, inclusiv preşedinta Frontului Naţional (FN, extremă dreapta) Marine Le Pen.

"Este o criză politică şi nu este departe de criza regimului", a declarat liderul François Bayrou (centru). "În joc este explozia stângii, cu două tabere care se află de-acum în confruntare deschisă", a subliniat el.