Borisov cere anularea rezultatelor alegerilor din Bulgaria

El a justificat acest demers printr-o "încălcare brutală a legii în perioada de reflecţie, cu o zi înainte de alegeri", când orice acţiune de campanie este interzisă.

"Pentru prima dată în istorie, un partid care a câştigat alegerile va cere anularea lor la Curtea Constituţională (CC)", a declarat Borisov într-o conferinţă de presă, aceasta fiind prima sa reacţie faţă de rezultatele alegerilor legislative anticipate.

"Eu consider că cea mai bună soluţie constă în (organizare) de noi alegeri", a adăugat fostul premier, a cărui demisie, cu Guvernul, în februarie, în urma unor manifestaţii populare denunţând sărăcia şi corupţia, a antrenat organizarea acestor alegeri anticipate în cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană (UE).

Parchetul din Sofia a confiscat la 11 mai 350.000 de buletine de vot ilegale într-o tipografie privată care a tipărit toate buletinele pentru alegeri. Partidele din opoziţie au acuzat atunci GERB de fraudă electorală, tipografia aparţinând unui consilier mucuipal din cadrul acestui partid.

În pofida unor critici cu privire la "manipularea" alegerilor şi cumpărarea de voturi, observatori internaţionali din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) au apreciat că rezultatele sunt "legitime".

Preşedintele Rosen Plevneliev a îndemnat din nou, joi, la formarea rapidă a unui guvern. "Demersul responsabil este formarea rapidă a unui Guvern", a declarat el într-o vizită în ţară, citat într-un comunicat emis de preşedinţie imediat după anunţul lui Borisov.

Plevneliev s-a opus în mod categoric, miercuri, organizării de noi alegeri. "Bulgaria nu are nevoie de noi alegeri. Ele demotivează investitorii şi creează condiţii pentru o destabilizare a statului".

"Nu dispunem de informaţii privind încălcări grave şi nici manipulări care să pună în discuţie rezultatul votului naţiunii", a subliniat el.

Liderul socialiştilor, Serghei Stanişev, a calificat joi poziţia fostului premier ca "destructivă şi iresponsabilă".

Potrivit legii electorale, o anulare a alegerilor poate să fie solicitată de şeful statului, Guvern, cel puţin 48 de deputaţi, Curtea Supremă sau procurorul general. Acesta din urmă a respins deja o asemenea posibilitate.

GERB va fi nevoit să aştepte constituirea Parlamentului pentru a obţine cele 48 de semnături în favoarea solicitării sale de anulare a rezultatelor alegerilor.

Mai mulţi experţi în drept constituţional au apreciat că nu există vreun motiv ca o asemenea solicitare să aibă sorţi de izbândă. Unul dintre ei, Dimităr Gocev, a adăugat că ar fi dificil să se obţină câştig de cauză la nivel naţional, o solicitare de anulare vizând în general alegerea unuia sau mai multor deputaţi.

Borisov a declarat că, în cazul în care Curtea Constituţională (CC) nu va anula alegerile, el va propune un guvern minoritar. "GERB va propune un cabinet minoritar, deşi ştie că nu va trece" de un vor în Parlament, a anunţat acesta.

Conservatorii din cadrul GERB au obţinut 97 din cele 240 de mandate în noul Parlament, fiind urmaţi de socialişti (PSB, foşti comunişti) cu 84 de mandate, partidul minorităţii turce musulmane (MDL) cu 36 de mandate şi ultranaţionaliştii din cadrul Ataka cu 23 de mandate. Aceste trei partide au anunţat că refuză să susţină un guvern condus de GERB.

La rândul lor, socialiştii propun să fie format un guvern de experţi, condus de economistul Plamen Oreşarski. Fără să formeze o coaliţie guvernamentală, ei contează pe susţinerea MDL în Parlament, dar şi pe susţinerea Ataka, chiar dacă mai nesigură, în contextul în care există tensiuni puternice între MDL şi Ataka.