Grecia se confruntă cu scepticismul creditorilor europeni în căutarea ajutorului

Miniştri ai Finanţelor şi oficiali de rang înalt din zona euro, care soseau pe rând la o reuniune-cheie asupra pachetului de măsuri propus de Grecia, transmiteau acelaşi mesaj, şi anume că nu au încredere în Executivul de la Atena.

Grecia, au spus ei, avea nevoie să facă mai mult decât să publice un plan cu angajamente de reforme de 13 pagini, înainte ca ei să semneze alt plan de salvare în valoare de miliarde de euro menint să ţină ţara pe linia de plutire şi să evite ieşirea din zona euro.

"Mai avem de parcurs un drum lung, atât în privinţa problemei conţinutului, cât şi în privinţa problemei dificile a încrederii", a declarat Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrupului, la sosirea la reuniune. "Pe hârtie încă nu este suficient de bine, şi chiar dacă este bine pe hârtie, mai avem o întrebare: chiar se va întâmpla?", a adăugat el.

Grecia se află într-o criză de timp în a-şi convinge creditorii. Un summit al liderilor Uniunii Europene (UE), duminică, ar putea să fie ultima sa şansă.

Băncile greceşti au fost închise cea mai mare parte a ultimelor două săptămâni, iar retragerile zilnice de la bancomat au fost limitate la 60 de euro. Economia este în cădere liberă, iar ţara se confruntă cu o serie de rate scadente mari.

Citeşte şi: CRIZA DIN GRECIA: Parlamentul elen SUSŢINE planul de reforme înaintat de Guvernul condus de Tsipras

Citeşte şi: Schäuble face glume pe tema crizei din Grecia

Citeşte şi: Putin critică modul în care UE a gestionat criza elenă: "Unde a fost Comisia Europeană când Grecia acumula datorii? Atena nu ne-a solicitat ajutor"

Citeşte şi: Oficial FMI: Grecia ar putea avea nevoie de o finanţare mai mare decât a estimat Fondul

Citeşte şi: Grecia a transmis Eurogrupului un nou plan de reforme

Premierul grec Alexis Tsipras a reuşit să treacă sâmbătă dimineaţa de un obstacol. Parlamentarii greci au susţinut cu o majoritate covârşitoare un pachet de reforme economice şi măsuri suplimentare de austeritate, în speranţa că acest lucru îi va convinge pe partenerii europeni ai ţării să susţină un al treilea plan de salvare de la faliment. Grecia a solicitat Fondului de ajutorare al zonei euro 53,5 miliarde de euro (59,5 miliarde de dolari) pentru finanţarea unui pachet financiar pe trei ani.

Cu toate acestea, măsurile propuse - care includ modificări cerute de mult timp de către creditori cu privire la pensii şi impozite - nu par să fie suficiente încă. După luni de deteriorare a relaţiilor, creditorii cer măsuri legislative ferme de susţinere a propunerilor.

Ministrul german al Finanţelor Wolfgang Schaeuble, care a fost foarte dur cu Grecia în ultimele luni, a declarat că este necesar ca Guvernul elen să facă mult mai mult decât doar să spună că vrea să facă reforme, dacă vrea să primească mai mulţi bani.

"Cu siguranţă nu vom fi în măsură să contăm pe promisiuni", a declarat el. "Suntem hotărâţi să nu facem calcule despre care toată lumea ştie că nu se poate avea încredere în ele", a adăugat el.

Schaeuble a spus clar pe cine consideră vinovat pentru situaţia actuală. El a pus ferm vina pe umerii Guvernului de stânga radicală Syriza, care a fost ales în ianuarie în baza unei prescripţii anti-austeritate. Situaţia economică "promiţătoare" a Greciei de la sfârşitul anului trecut a fost "distrusă de ultimele luni", a declarat Schaeuble, care a anticipat o reuniune "extrem de dificilă".

Grecia speră ca la reuniunea de sâmbătă să se înregistreze suficiente progrese cât să le permită şefilor de state şi de guverne ai statelor membre UE să adopte oficial, duminică, programul de salvare. Summitul celor 28 de lideri UE a fost prezentat ca ultima şansă a Greciei.

Este necesar ca miniştrii din zona euro să-şi dea "binecuvântarea" cererii Greciei către Mecansimul European de Stabilitate (MES). De obicei miniştrii europeni iau decizii prin consens.

Sarcina ministrului grec al Finanţelor Euclid Tsakalotos este să-i convingă pe omologii săi sceptici că Grecia merită alt plan de salvare, al treilea în cinci ani.

Grecia a beneficiat de planuri de salvare în valoare totală de 240 de miliarde de euro, în schimbul unor tăieri importante a cheltuielilor, creşterii taxelor şi impozitelor şi reformelor promise de guverne succesive. În pofida faptului că deficitul bugetar anual al ţării a scăzut dramatic, povara datoriei a crescut, în contextul în care economia s-a contractat cu un sfert.

Guvernul grec a transformat restructurarea datoriei într-un fel de prioritate-cheie şi speră că o soluţie cuprinzătoare va implica din partea creditorilor europeni cel puţin un acord de amânarre a ratelor scadente sau scăderea dobânzilor ratelor.

Ministrul francez al Finanţelor Michel Sapin a declarat că Europa vrea să audă lucruri serioase cu privire la propunerile Greciei. "Cum veţi face acest lucru? Când anume veţi face acest lucru? În ce ritm veţi face acest lucru?".