Video INTERVIU cu Lazăr Comănescu: Importanţa economică a securităţii nu este conştientizată suficient | VIDEO

Fără dezvoltare economică nu se pot asigura resursele necesare pentru a crea acele capacităţi care să ne permită să facem faţă provocărilor la adresa securităţii, a declarat Lazăr Comănescu, fost ministru de Externe, într-un interviu pentru MEDIAFAX şi Monitorul Apărării şi Securităţii.

549 afișări

Lazăr Comănescu, fost ministru de Externe, a vorbit, într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX şi publicaţiei Monitorul Apărării şi Securităţii la Black Sea and Balkans Security Forum, despre latura economică a securităţii şi despre complementaritatea între platformele regionale de cooperare Iniţiativa celor Trei Mări şi Formatul B9.

Mediafax: Cum este influenţată securitatea în regiunea Mării Negre de noi factori de insecuritate, cum ar fi ascensiunea populismului şi naţionalismului, o Rusie tot mai activă, războiul în plan propagandistic?

Lazăr Comănescu: Dacă privim lucrurile prin prisma tematicii ediţiei de anul acesta a forumului de securitate la Marea Neagră şi Balcani, şi ne gândim, în acest context, la care sunt principalele provocări la adresa securităţii în această zonă este de domeniul evidenţei că nu putem să ignorăm, în primul rând, sau dacă vreţi, trebuie să începem cu a vedea ce se întâmplă în zona Mării Negre.

Şi vedem că în zona Mării Negre activismul, ca sa fiu eufemistic, din partea Federaţiei Ruse continuă, şi aş spune că acesta nu doar continuă, ci se manifestă în diverse forme, tot mai intens, cu repercusiuni, cu impact direct asupra stării de securitate şi stabilităţii în vecinătatea imediată estică, a flancului estic al NATO, de ce nu vecinătatea estică a Uniunii Europene, pentru că din punctul de vedere al frontierelor estice ele coincid, practic se suprapun.

Şi cu atât mai mult este important, cred că e bine să subliniem acest lucru, aici aş spune eu că una dintre notele dominante ale dezbaterilor din această ediţie este exact complementaritatea activităţilor destinate consolidării securităţii în flancul estic.

Am vorbit, a fost un panel astăzi la care subsemnatul a avut onoarea să fie membru, legat de complementaritatea între Iniţiativa celor Trei Mări şi formatul B9. Mâine va fi un alt panel, care are, de asemenea, elementul de complementaritate pe prim plan şi aş spune eu că pe un plan şi mai cuprinzător pentru că vorbim despre relaţiile transatlantice.

Ori este evident că o relaţie transatlantică nu doar păstrată, ci consolidată, este premisa esenţială pentru a putea face faţă provocărilor de securitate la care m-am referit.

Dar, dincolo de factorul rus, nu trebuie să ignorăm alte componente, alte provocări în materie de securitate, nu doar în sensul de clasic, ci şi alte componente: securitatea energetică, securitatea economică.

Pentru că, am spus chiar astăzi în panelul la care am participat, poate încă nu se conştientizează cât de importantă este, nu se conştientizează suficient de mult cât de importantă este dimensiunea economică a securităţii, pentru că fără o dezvoltare economică, scopul primordial al Iniţiativei celor Trei Mări, nu se pot asigura resursele necesare inclusiv pentru a crea acele capacităţi care să ne permită să facem faţă provocărilor la adresa securităţii

Mediafax: Ce rol ar putea juca România ca un pol de stabilitate în Europa de Est, zona balcanică, în zona Mării Negre, pontică?

Lazăr Comănescu: Dacă vă referiţi la energie, eu cred şi lucrurile acestea sunt uşor de constatat, cu punerea în valoare a rezervelor de gaze naturale din Marea Neagră cu siguranţa nu ar ajuta doar la consolidarea a independenţei energetice a României, dar ar ajuta foarte mult la consolidarea autonomiei energetice la nivel de Uniune Europeană într-un context în care un alt element extrem de important, pentru că, sigur putem să avem surse de energie, dar ele ca să poată să fie valorificate trebuie să dispunem de reţele de transport necesare, de interconectivităţile necesare, dar din această perspectivă, revin la Iniţiativa celor Trei Mări, una dintre priorităţile primordiale, dacă nu este pleonastic, este tocmai dezvoltarea infrastructurii la nivelul regiunilor celor 12 state membre, inclusiv infrastructurii energetice, care este extrem de importantă şi care poate să ajute la consolidarea reţelei de transport, inclusiv de energie, pe întreg spaţiul Uniunii Europene.

Pentru că dacă ne uităm pe harta Uniunii Europene de astăzi vedem că la vest de regiunea celor Trei Mări, sau dacă vreţi şi la vest de formatul B9, vom vedea pe hartă o reţea extrem de densă de infrastructură, fie că vorbim de autostrăzi, de căi ferate, de interconectivitate energetică. Pe când, în zona noastră, a celor Trei Mări, harta lasă mult mai mult loc liber pentru dezvoltarea unor asemenea reţele.

De ce este important? Am fost săptămâna trecută la summitul celor Trei Mări de la Ljubljana şi cineva dădea un exemplu legat de mobilitate, transporturi, că rapiditatea în transporturi este un instrument de consolidare a creşterii economice, ori în condiţiile în care de la Tallinn până la Constanţa, cu trenul ai nevoie de trei zile şi jumătate, tot de la Tallinn, sau dacă vreţi de la Göteborg, în Suedia, până la Barcelona, distanţe comparabile, distanţa respectivă se parcurge în mai puţin de 24 de ore. Că să nu mai vorbim despre cum poate România să devină şi mai importantă, România este deja importantă ca pol de stabilitate, dar, de exemplu, dacă am avea în momentul de faţă Dunărea transformată într-un al doilea Rin, apropo de transportul fluvial, sau dacă am avea autostrada Constanţa-Nădlac, să facem conexiunea directă cu Europa, ca să nu mai vorbim de o altă posibilă autostradă pe axa nord-sud, atunci cu siguranţă că lucrurile acestea, pe de o parte ajută la dezvoltarea economică a României, inclusiv crearea de resurse pentru a face faţă provocărilor de securitate, dar ar ajuta în acelaşi timp la creşterea economică la nivel de întreagă Uniune Europeană.

Mediafax: Şi dacă tot am vorbit de Iniţiativa celor Trei Mări, voiam să vă întreb de componenta geopolitică a acestei iniţiative. Cum văd Statele Unite, cum vede Uniunea Europeană, cum vede Rusia?

Lazăr Comănescu: Atât formatul B9, cât şi Iniţiativa celor Trei Mări, în cazul fiecăreia, una dintre liniile prioritare de acţiune, un element esenţial al abordării în cadrul celor două formate este acela ca prin cooperarea dintre ţările participante la unul sau altul dintre formate să se contribuie la consolidarea relaţiei transatlantice.

Şi eu cred că, aşa cum evoluează lucrurile, avem dovada că interesul în acest sens nu este doar al ţărilor din zonă, ci şi al partenerilor noştri transatlantici. Aţi văzut şi dumneavoastră, forumul beneficiază de o participare de înalt nivel şi de substanţă din partea Statelor Unite ale Americii, dar şi din partea unor ţări europene importante. Asta în sine demonstrează, arată că această cooperare în cele două formate are o puternică valenţă transatlantică.

În legătură cu Iniţiativa celor Trei Mări, eu mi-aş permite, am fost unul dintre cei care a participat inclusiv la momentul naşterii Iniţiativei celor Trei Mări, ca şi în cazul Formatului B9, şi ceea ce aş dori să subliniez în legătură cu cele Trei Mări este, aş spune eu comparativ cu alte formule sau platforme de cooperare în domeniul economic, parcă avem de a face cu o dimensiune pragmatică mai accentuată decât în alte cazuri. Iniţiativa celor Trei Mări, dincolo de participarea şi angajamentele guvernelor ţărilor participante, celor 12, din start s-a avut în vedere o implicare puternică a actorilor economici, naţional sau internaţional sau transnaţional. Tocmai de aceea, la Bucureşti, anul trecut, s-a organizat primul forum de afaceri al iniţiativei, şi nu numai atât, la Ljubljana s-a repetat acest lucru. Sute de reprezentanţi ai oamenilor de afaceri, ai comunităţilor de afaceri, ai organizaţiilor antreprenoriale din statele participante au fost prezenţi şi, mai mult de atât, s-a constituit o reţea a camerelor de comerţ din aceste ţări şi, de asemenea, a început procesul de formare a unui fond de investiţii al celor Trei Mări. Acestea sunt chestiuni foarte concrete. După aceea, de anul trecut, deja avem o listă prioritară de proiecte în diverse componente: infrastructură critică, digitală, securitate energetică. Există o listă prioritară şi la Ljubljana, săptămâna trecută, deja s-au trecut în revistă progresele care s-au realizat în punerea efectivă în operă a unor asemenea proiecte. Aici este extrem de important să punem accent, pentru că au fost mai multe la început, să punem accentul pe acele proiecte care sunt cu adevărat multilaterale şi care sunt benefice pentru toate ţările participante. Unul dintre ele, despre care vorbeam, este tocmai acest proiect al transformării Dunării într-o autostradă fluvială, dar mai există şi alte proiecte, ca autostrada Carpatica, de la sud la nord. Este o iniţiativă care, spuneam eu, are o componentă să spunem de pragmatism, de concreteţe mai mare decât altele.

Mediafax: Există şanse ca poate cândva Rusia să participe la Iniţiativa celor Trei Mări?

Lazăr Comănescu: Iniţiativa celor Trei Mări aşa cum am spus este o platformă de cooperare între 12 state membre ale Uniunii Europene, care are ca obiectiv dezvoltarea economică a celor 12 ţări, inclusiv din perspectiva transformării acestei cooperări într-o cale de consolidare a Uniunii Europene în ansamblul său. Uniunea Europeană este Uniunea Europeană, deci asta nu înseamnă că Uniunea Europeană nu este deschisă la cooperări cu factori din afara Uniunii Europene, dar iniţiativa celor Trei Mări este o platformă de cooperare între 12 state membre ale Uniunii Europene care şi-au propus să-şi unească eforturile pentru dezvoltarea acestei zone şi pentru a consolida Uniunea Europeană, inclusiv din perspectiva a ceea ce numim coeziune la nivel de Uniune Europeană.

Taguri:
românia,
securitate,
ue

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici