Video AP a NATO la Bucureşti | Jens Stoltenberg a mulţumit României pentru contribuţiile la apărarea colectivă şi a anunţat că susţine un sistem de apărare al UE în cadrul NATO/ Ce a spus Stoltenberg despre relaţia cu Rusia

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a ajuns luni, la Bucureşti, la Palatul Parlamentului, unde participă la deschiderea sesiunii plenare a celei de-a 63-a reuniuni a Adunării Parlamentare a NATO, apoi va merge, împreună cu preşedintele Klaus Iohannis, la Brigada Multinaţională NATO Sud-Est (MN BDE) de la Craiova. Secretarul general NATO, a atras atenţia, în discursul rostit la reuniunea de la Bucureşti, că Uniunea Europeană nu îşi poate dezvolta propriul sistem de apărare în afara Alianţei Nord-Atlantice. El a evidenţiat importanţa majorării bugetelor pentru apărare de către statele membre, într-un context geopolitic "incert". Totodată, Alianţa Nord-Atlantică are o abordare axată pe consolidarea apărării şi pe dialog în relaţia cu Rusia, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg, cerând Moscovei să respecte angajamentele internaţionale şi subliniind că NATO nu vrea un nou Război Rece.

Share pe Facebook 2982 afişări

Jens Stoltenberg: NATO se adaptează noilor provocări de securitate

Alianţa Nord-Atlantică se adaptează la noile provocări de securitate din lume, intensificând prezenţa în Europa de Est, în sudul Europei, contracarând ameninţările hibride şi cibernetice, afirmă secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.

"Ne adaptăm la noul mediu de securitate, la noile provocări şi riscuri de securitate. Ne adaptăm la noile provocări de securitate cu care ne confruntăm. În acest context, extindem prezenţa spre estul Alianţei, intensificăm reacţiile la ameninţările din sud. Intensificăm măsurile de contracarare a ameninţărilor hibride şi cibernetice. Intensificăm susţinerea partenerilor. Aducem cooperarea cu Uniunea Europeană la un nou nivel", a declarat Jens Stoltenberg.

"Am vizitat toate unităţile militare multinaţionale create în partea de est a Alianţei. Le-am văzut în acţiune. Am discutat cu trupele şi comandanţii, în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Grupurile de luptă sunt deplin operaţionale. Transmitem mesajul clar că un atac împotriva unui aliat este considerat un atac împotriva tuturor", a adăugat Stoltenberg, mulţumind Canadei, Germaniei, Statelor Unite şi Marii Britanii pentru conducerea unităţilor multinaţionale.

"Sigur că nu am consolidat prezenţa doar în nord-estul Alianţei. Am consolidat-o şi în sud-est. Aici, în România, brigada multinaţională NATO este deplin operaţională", a subliniat Stoltenberg.

Alianţa Nord-Atlantică vrea dialog cu Rusia, nu un nou Război Rece

Alianţa Nord-Atlantică are o abordare axată pe consolidarea apărării şi pe dialog în relaţia cu Rusia, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg, cerând Moscovei să respecte angajamentele internaţionale şi subliniind că NATO nu vrea un nou Război Rece.

"Suntem preocupaţi de acumularea capabilităţilor militare ruse în apropierea frontierelor NATO. Acest lucru evidenţiază importanţa unei abordări faţă de Rusia axată pe două elemente: combinarea apărării puternice cu dialogul, în cadrul Consiliului NATO-Rusia, în cadrul acordurilor bilaterale, prin contacte militare. Continuăm să cerem Rusiei să respecte angajamentele internaţionale. Rusia este vecinul nostru. Rusia va rămâne aici. Nu vrea să izolăm Rusia. NATO nu vrea un nou Război Rece. Acţiunile noastre au rolul de a evita conflictele, nu de a le provoca. Menţinem angajamentele în sensul transparenţei şi predictibilităţii, care sunt în interesul tuturor", a declarat Stoltenberg.

Jens Stoltenberg mulţumeşte României pentru contribuţiile la apărarea colectivă

Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, a mulţumit României pentru găzduirea reuniunii Adunării Parlamentare a NATO şi pentru contribuţiile la apărarea colectivă.

"Îi mulţumesc preşedintelui Adunării Parlamentare NATO, preşedintelui României, preşedintelui Senatului, preşedintelui Camerei Deputaţilor, miniştrilor. Este minunat să vă întâlnesc pe toţi aici, este minunat să fiu din nou la Bucureşti, să fiu printre aliaţi, parteneri şi prieteni", a declarat Jens Stoltenberg.

"Vreau să încep prin a mulţumi României pentru că ne găzduieşte pe toţi aici. De asemenea, vreau să mulţumesc României pentru contribuţiile importante în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, la apărarea colectivă şi la securitatea comună. România contribuie în multe moduri, contribuie la operaţiunile NATO în Afganistan şi în Kosovo. Găzduieşte sistemul nostru antirachetă la Deveselu. În plus, ca naţiune, s-a angajat să aloce 2% din PIB apărării. Prin urmare, România ajută la menţinerea securităţii celor aproape un miliard de cetăţeni ai statelor NATO", a subliniat Stoltenberg.

"Aici, în România, avem o brigadă multinaţională care este operaţională. Vrea să mulţumesc României pentru găzduirea acestei brigăzi. Şi abia aştept că o vizitez astăzi alături de preşedintele Klaus Iohannis", a continuat secretarul general NATO, subliniind că suplimentarea capabilităţilor NATO în zona Mării Negre reprezintă "o reacţie directă la agresiunile Rusiei în Ucraina".

"Acţiunile NATO sunt defensive, proporţionale şi conforme în totalitate cu angajamentele noastre internaţionale. Suntem preocupaţi de acumularea de capabilităţi militare ruse în apropierea frontierelor noastre şi de lipsa de transparenţă a Rusiei în privinţa unor exerciţii militare precum ZAPAD 2017", a explicat Stoltenberg.

UE nu îşi poate dezvolta un sistem de apărare în afara NATO

Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, a atras atenţia, în discursul rostit la reuniunea Adunării Parlamentare NATO, că Uniunea Europeană nu îşi poate dezvolta propriul sistem de apărare în afara Alianţei Nord-Atlantice.

"Este foarte bine că Uniunea Europeană îşi dezvoltă un sistem de apărare complementar Alianţei Nord-Atlantice. Alianţa a solicitat acest lucru de mult timp", a declarat Jens Stoltenberg răspunzând unei întrebări la reuniunea Adunării Parlamentare NATO.

"Dar este important să reiterăm că sistemul de apărare european nu poate înlocui sistemul NATO, ci trebuie să fie în interiorul NATO", a atras atenţia Jens Stoltenberg.

"Este vorba chiar şi de capabilităţile militare. Dacă luăm ca exemplu cazul ieşirii Marii Britanii din UE, după Brexit 80% din capabilităţile militare NATO vor fi în afara UE. De aceea, susţinem dezvoltarea sistemului de apărare al Uniunii Europene, dar în cadrul NATO, nu în afara NATO", a insistat Jens Stoltenberg.

Jens Stoltenberg evidenţiază importanţa majorării bugetelor apărării statelor NATO

Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, a evidenţiat luni, la Bucureşti, importanţa majorării bugetelor pentru apărare de către statele membre, într-un context geopolitic "incert".

"Avem nevoie de bugete mai eficiente în domeniul apărării. În plus, trebuie să abordăm problema industriei militare europene fragmentate", a declarat Jens Stoltenerg în discursul rostit luni dimineaţă la reuniunea Adunării Parlamentare NATO, desfăşurată la Bucureşti.

"Tot mai multe ţări au atins pragul de 2% din PIB alocat apărării. Vreau să spun că acest prag de 2% acordat apărării nu este un obiectiv înalt. În timpul Războiului Rece alocam mai mulţi bani pentru apărare. Ştiu că există parlamentari care susţin că ar trebui acordate fonduri pentru educaţie, că trebuie reduse taxele (...) Dar, uneori, trebuie să acordăm fonduri suplimentare şi pentru apărare. Mai ales atunci când tensiunile sunt în creştere", a subliniat Stoltenberg.

"Alianţa Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită mai bine pentru contracararea provocărilor geopolitice. Alianţa trebuie să se adapteze unei lumi incerte", a subliniat Stoltenberg.

Jens Stoltenberg a făcut referire la ameninţările cibernetice cu care se confruntă statele NATO, subliniind că sunt necesare măsuri de contracarare la nivel naţional, la nivelul NATO şi al Uniunii Europene.

"Sunt necesare măsuri de coordonare la nivel naţional, la nivelul NATO şi al Uniunii Europene. Salutăm progresele înregistrate în cooperarea cu experţii UE, mai ales în contextul recentelor atacuri cibernetice majore. De aceea, este necesară integrarea mai eficientă a statelor membre în sistemul NATO de securitate cibernetică", a subliniat Stoltenberg.

Secretarul general NATO a exprimat preocupare în legătură cu recentele atacuri cibernetice care au vizat Letonia. "Sunt foarte preocupat. Am consolidat apărarea statelor membre şi cooperăm în domeniul tehnologiei pentru acoperirea vulnerabilităţilor reţelelor", a insistat Stoltenberg.

Dragnea: România a făcut şi face eforturi importante să îşi crească profilul în familia europeană

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat, luni, în cadrul sesiunii plenare a AP NATO, că România a făcut şi face eforturi importante să îşi crească profilul în familia europeană, el subliniind în acest sens alocarea resurselor necesare pentru Apărare.

„Am făcut şi continuăm să facem eforturi importante să ne creştem profilul în familia europeană. Am alocat resursele bugetare necesare Apărării, aşa cum puţine state au făcut-o. Relaţia cu partenerii transatlantici este de importanţă strategică pentru noi, iar soldaţii românii contribuie cu curaj şi determinare pe teatrele de operaţii şi apără cu succes prima linie a frontierei europene şi euroatlantice”, a spus Dragnea.

El a subliniat faptul că vocaţia şi ataşamentul României faţă de structurile europene şi euroatlantice sunt binecunoscute.

„Cu toţii ne dorim o Alianţă puternică, bazată pe o relaţie transatlantică solidă, în cooperare cu UE, complementară şi eficientă. Ne dorim implementarea deplină şi fără ezitare a angajamentelor asumate, împreună cu acceptarea fără ezitare a responsabilităţilor, inclusiv bugetare, de către toţi partenerii”, a subliniat Dragnea.

Tăriceanu: România, angajată în demersurile NATO de asigurare a prezenţei aliate pe flancul estic

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, luni, că România rămâne angajată în demersurile NATO de asigurare a prezenţei aliate consolidate pe întregul flanc estic, inclusiv în regiunea Mării Negre - în care se intersectează ameninţările deopotrivă din estul şi din sudul Alianţei.

”În contextul evoluţiilor strategice din mediul regional de securitate, România rămâne angajată în demersurile NATO de asigurare a prezenţei aliate consolidate pe întregul flanc estic, inclusiv în regiunea Mării Negre – zona în care se intersectează ameninţările deopotrivă din estul şi din sudul Alianţei. Susţinem, aşadar, o abordare coerentă şi integrată a întregului spectru de ameninţări şi ne bazăm pe acţiunea concertată a NATO prin intermediul componentei care asigură prezenţa aliată avansată adaptată zonei noastre de apartenenţă (tailored forward presence)”, a declarat preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în cadrul sesiunii plenare a Adunării Parlamentare a NATO.

În opinia lui, importanţa reuniunii AP NATO este proporţională cu gradul ridicat de complexitate din prezent, care impun nevoia unei dezbateri, cu precădere la nivel parlamentar, asupra evoluţiilor de securitate şi provocărilor cu care se confruntă ţările noastre.

Terorismul, ameninţările cibernetice, acţiunile agresive ale unor actori statali sau non-statali, relaţiile tensionate cu Federaţia Rusă, conflictele îngheţate sau ameninţările hibride – toate acestea se află pe agenda comună de priorităţi. Astăzi, mai mult ca oricând, avem nevoie de o Alianţă puternică, bazată pe o legătură transatlantică solidă. Toate acestea impun un angajament politic reînnoit din partea Aliaţilor şi o repartizare echitabilă a costurilor în materie de apărare. Toate acestea impun un angajament politic reînnoit din partea Aliaţilor şi o repartizare echitabilă a costurilor în materie de apărare. Acordul politic naţional de alocare a 2% din PIB pentru Apărare, asumat, la începutul anului 2015, de către partidele politice, subliniază convingerea pe care o împărtăşim că <securitatea începe acasă., iar în acest sens, este nevoie ca toate statele membre să investească în vederea consolidării capacităţii de apărare şi consolidarea securităţii din interior”, a adăugat Tăriceanu.

Potrivit preşedintelui Senatului, România a dovedit că este un aliat credibil şi solid prin asumarea cu responsabilitate a tuturor angajamentelor care decurg din această calitate şi prin contribuţiile semnificative la operaţiile şi misiunile NATO din Afganistan şi Kosovo.

”În acest sens, doresc să reconfirm angajamentul ferm al României la eforturile internaţionale de contracarare a ameninţărilor la adresa spaţiului euro-atlantic. Subliniez importanţa cooperării cu partenerii NATO, în mod special cu Ucraina, Georgia şi Republica Moldova, în vederea continuării demersurilor aliate pentru asigurării stabilităţii în vecinătatea Alianţei. Mai mult, foarte importantă rămâne, de asemenea, implementarea Declaraţiei Comune dintre NATO şi UE de la Summit-ul de la Varşovia, în vederea continuării cooperării practice pe problematicile şi provocările cu care se confruntă ambele organizaţii, de exemplu, în ceea ce priveşte fenomenul imigraţionist, ameninţările teroriste, cibernetice şi hibride”, a afirmat Călin Popescu Tăriceanu.

De asemenea, el a mai spus că, în asigurarea securităţii şi stabilităţii Alianţei, foarte importantă va fi consolidarea posturii de descurajare şi apărare colectivă.

”În acest sens, doresc să amintesc importanţa abordării de 360 de grade, dată fiind natura variată a ameninţărilor cu care ne confruntăm, atât din sudul, cât şi din estul Alianţei. Aş insista aici asupra flancului estic al NATO şi în mod special, asupra importanţei strategice a regiunii Mării Negre pentru întreaga securitate a spaţiului euro-atlantic. România participă de o manieră foarte activă la consolidarea securităţii flancului estic, iar în acest sens aş dori să evidenţiez contribuţia pe care o are Formatul Bucureşti - B9, o platformă de dialog şi consultări privind evoluţiile din zona Mării Baltice şi a Mării Negre din perspectiva securităţii euro-atlantice, la care participă cele nouă ţări din flancul estic al NATO”, a mai declarat Călin Popescu Tăriceanu.

Iohannis: Prezenţa înaintată de pe Flancul Estic trebuie întărită, mai ales în Sud, la Marea Neagră

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, în cadrul Adunării Parlamentare a NATO, că prezenţa înaintată de pe Flancul Estic trebuie întărită, mai ales în Sud, la Marea Neagră, afirmând că diferenţele dintre măsurile luate pentru Nordul Flancului şi cele din Sudul său trebuie să dispară.

„(...) parteneriatele dintre noi, membrii Alianţei, trebuie să fie mai tari ca oricând. Deciziile de întărire a apărării colective, inclusiv prin amplasarea trupelor NATO pe teritoriul aliaţilor estici, în cadrul prezenţei înaintate, sunt dovezi grăitoare ale solidarităţii şi unităţii aliate. Trebuie să lucrăm în continuare la consolidarea posturii de apărare şi descurajare a Alianţei, la sporirea eficacităţii şi coerenţei acesteia. Prezenţa înaintată de pe Flancul Estic trebuie întărită, mai ales în Sud, la Marea Neagră, pe toate dimensiunile”, a spus preşedintele Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis a afirmat că diferenţele actuale dintre măsurile luate pentru Nordul Flancului şi cele din Sudul său trebuie să dispară, „conturând o unică prezenţă înaintată, robustă, persistentă şi predictibilă”.

Iohannis a spus că în plan intern măsurile cu caracter strict defensiv trebuie dublate de acţiuni de întărire a rezilienţei, îndeosebi de protecţie a infrastructurii civile în faţa agresiunilor de tip hibrid, cibernetic sau informaţional.

Iohannis: NATO nu este o ameninţare pentru Rusia. Relaţia cu Rusia, dialog de pe o poziţie puternică

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, în cadrul Adunării Parlamentare a NATO, că Alianţa nu caută confruntare şi nu este o ameninţare pentru Rusia, afirmând că în relaţia cu Rusia este nevoie de o strategie care să includă dialogul, „dar de pe o poziţie puternică de apărare şi descurajare”.

„Scopul nostru este pacea, nu războiul. NATO nu caută confruntarea şi nu este o ameninţare pentru Rusia, aşa cum a arătat Alianţa şi la Varşovia. Însă, în relaţia cu Rusia, este nevoie de o strategie aliată cuprinzătoare şi coerentă pe termen lung. Ea trebuie să includă dialogul, dar de pe o poziţie puternică de apărare şi descurajare”, a spus preşedintele Klaus Iohannis.

Iohannis a afirmat că este necesară consolidarea vastei reţele de parteneriate ale Alianţei cu toate statele care văd în NATO un partener de cooperare.

Preşedintele a adăugat că întărirea parteneriatului NATO cu Uniunea Europeană este o prioritate.

„Am mai spus-o şi o repet: chiar dacă Uniunea va face paşi relevanţi în dezvoltarea dimensiunii apărării – la care România doreşte să participe încă de la început, aceşti paşi trebuie făcuţi în strictă complementaritate cu Alianţa. Nu se pune, în viziunea noastră, problema unei alegeri între Uniunea Europeană şi NATO – acestea sunt opţiuni complementare, şi nu alternative, dacă dorim să avem o securitate pe termen lung”, a explicat Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis a mai declarat că România va continua să fie un aliat responsabil şi un partener de dialog de încredere, afirmând că devenit un contributor „relevant” la asigurarea securităţii şi reamintind decizia de a acorda 2% din PIB.

„Romania va continua să fie un aliat responsabil şi un partener de dialog de încredere aşa cum a demonstrat şi până acum”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, la Adunarea Parlamentară a NATO.

Klaus Iohannnis a afirmat că România a devenit un contributor „relevant” la asigurarea securităţii în plan regional, în spaţiul euroatlantic şi la nivel internaţional, precizând acordarea a 2% din PIB pentru apărare începând cu acest an, „pentru cel puţin 10 ani”.

„Din acest procentaj, fondurile destinate achiziţiilor majore de echipamente militare în 2017 ajung la aproape 40% (...) Toate aceste contribuţii sunt o investiţie în propria noastră securitate şi dovedesc angajamentul nostru ferm pentru asigurarea păcii durabile la nivel internaţional. Summitul NATO de anul viitor va fi o nouă etapă importantă pentru consolidarea măsurilor Alianţei pentru întărirea securităţii în Europa", a spus Iohannis.

Preşedintele a afirmat că "este din nou momentul întăririi parteneriatelor:" în primul rând, parteneriatul transatlantic, apoi parteneriatele dintre noi, membrii Alianţei, prin continuarea eforturilor de întărire a apărării colective şi a rezilienţei interne în faţa diversităţii de ameninţări cu care Alianţa se confruntă.

Iohannis a spus că NATO este într-un amplu proces de adaptare, ca urmare a a agresiunii împotriva Ucrainei şi a preocupărilor majore de securitate generate.

„Ca urmare a agresiunii împotriva Ucrainei, în 2014 şi a preocupărilor majore de securitate pe care le-a generat , Alianţa a demarat un amplu proces de adaptare (...) Parlamentelor naţionale le revine respectarea de către statele membre a angajamentelor asumate, inclusiv în alocare resurselor necesare apărării”, a spus Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis îl va primi, luni, la Cotroceni, pe Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, cu care va discuta despre viitorul summit al organizaţiei din 2018 şi alături de care va vizita Brigada Multinaţională de la Craiova.

”Agenda întrevederii va include evaluarea concretă a stadiului implementării deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Varşovia, din anul 2016, şi la Reuniunea la nivel înalt de la Bruxelles din mai 2017, precum şi pregătirea agendei şi rezultatelor viitorului Summit NATO din anul 2018. Aspectele privind continuarea procesului de adaptare a Alianţei la mediul internaţional complex de securitate, cu accent pe postura NATO de apărare şi descurajare pe Flancul Estic, vor ocupa un loc important în cadrul discuţiilor. Convorbirile cu înaltul oficial vor fi urmate de o declaraţie comună de presă”, transmite Administraţia Prezidenţială.

Cei doi oficiali  participă şi la deschiderea sesiunii plenare a celei de-a 63-a reuniuni a Adunării Parlamentare a NATO. Adunarea reuneşte 266 de membri cu drepturi depline ai legislativelor din cele 29 de ţări membre NATO, delegaţi din cele 12 ţări asociate, din ţările cu statut de membri asociaţi mediteraneeni şi observatori parlamentari.

În cadrul aceluiaşi eveniment susţin discursuri şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea. Potrivit programului oficial, în cadrul sesiunii va avea loc prezentarea şi votul privind proiectul de buget pentru 2018 , alegerea ofiţerilor Adunării, dezbatere şi vot asupra rezoluţiilor Comisiilor şi vot privind proiectul de modificare a Regulamentului de procedură al Adunări.

Iohannis şi Stoltenberg vor vizita împreună, în după-amiaza zilei de luni, Brigada Multinaţională NATO Sud-Est (MN BDE) de la Craiova. ”Constituirea acestei structuri NATO pe teritoriul României reprezintă unul dintre rezultatele importante ale ţării noastre decis de şefii de stat şi de guvern la Summitul NATO de la Varşovia în anul 2016 pentru întărirea securităţii în regiune. Conjugând efortul României, al aliaţilor şi al NATO ca organizaţie, această structură reprezintă expresia principiilor care stau la baza Alianţei Nord-Atlantice - solidaritatea şi unitatea”, a informat Preşedinţia.

În programul vizitei lui Stoltenberg figurează şi o întrevedere cu prim-ministrul Mihai Tudose, luni, la Vila Lac 1. Întrevederea va fi urmată de declaraţii de presă comune.

Share pe Facebook

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
NATO ,
COTROCENI ,
STOLTENBERG
Versiunea: mobil  |  completa
ULTIMA ORĂ
Oraşul din România unde oamenii plătesc chirii de 4 lei pentru o garsonieră şi de 6 lei pentru un apartament cu două camere

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.