În 1997, Alianţa Nord-Atlantică şi Rusia au semnat un acord prin care NATO se angajează că nu va staţiona bombe nucleare pe teritoriile noilor state membre. În cadrul acordurilor, NATO a stabilit că va asigura apărarea noilor state membre prin consolidarea efectivelor militare, dar fără a staţiona permanent „trupe combatante substanţiale” pe teritoriile acestora.
Întrebat într-o conferinţă de presă organizată luni la Bruxelles dacă NATO va reexamina angajamentul de a nu aduce arme nucleare în state est-europene, în contextul crizei din Ucraina, Rasmussen a răspuns, potrivit agenţiei Reuters: „În acest moment, nu întrevăd nicio solicitare adresată NATO de modificare a conţinutului acordului cu Rusia din anul 1997”.
Rasmussen a admis însă că acţiunile Rusiei în Ucraina au creat „o situaţie de securitate complet nouă în Europa”, evidenţiind necesitatea ca NATO să se adapteze acestei situaţii.
Citeşte şi: Rassmusen: După Ucraina, nimeni nu poate să mai aibă încredere în aşa numitele garanţii ale Rusiei
Citeşte şi: Băsescu, după întâlnirea cu secretarul general al NATO: Regiunea este frământată de probleme de securitate. Rasmussen: România nu este singură. Vom face tot ce e necesar pentru apărarea aliaţilor
„Deciziile pe termen lung vor fi luate de liderii NATO la summitul programat în septembrie în Ţara Galilor” (Marea Britanie), a explicat secretarul general al Alianţei.
Citeşte şi: Băsescu: Se vor produce redistribuiri ale forţelor NATO pe flancul de est al Europei. România trebuie să înţeleagă că resursele pentru apărare trebuie alocate
Rasmussen a precizat că NATO a propus organizarea unei întrevederi cu Rusia la nivel de ambasadori, posibil săptămâna viitoare, dar Moscova încă nu a oferit un răspuns.