Investigație franceză privind influența Rusiei în alegerile anulate: Diana Șoșoacă – prima variantă a Moscovei. Ce a generat reorientarea spre Călin Georgescu

Investigația arată faptul că SRI ar fi reușit să detecteze un atac cibernetic prin care o grupare a Serviciului de Informații Externe a Federației Ruse (SVR) a reușit să se infiltreze în serverele AEP.

Potrivit jurnaliștilor Mediapart.fr, SRI ar fi transmis informații partenerilor europeni în urma alegerilor prezidențiale din noiembrie anul trecut, iar investigația lor s-a bazat pe aceste detalii, dar și pe cele din spațiul public și a celor partea instituțiilor implicate în tot acest context.

Diana Șoșoacă, prima variantă a Moscovei

Pe lângă atacul cibernetic asociat cu SVR, publicația mai notează că Rusia avea în plan să influențeze alegerile din România încă din anul 2023, dorindu-și să ducă un candidat care are tendințe suveraniste până în turul al doilea, iar partidul politic al acestuia să obțină minim 30% din voturi la alegerile parlamentare. În acest caz, prima variantă preferată a Kremlinului ar fi fost lidera S.O.S. România, Diana Șoșoacă.

Diana Șoșoacă a ajuns la sediul BEC pentru a-și depune candidatura purtând mănuși de box

Elena Lasconi și Diana Șoșoacă își depun joi candidaturile pentru alegerile prezidențiale

Scopul interferenței Rusiei în alegeri era acela de a se folosi de nemulțumirea generală în rândul populației privind corupția sau războiul pentru a bloca ajutorul militar acordat Ucrainei.

Schimbare de plan după scoaterea Dianei Șoșoacă din cursă

Blocarea candidaturii Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale din luna noiembrie a determinat Moscova să se reorganizeze în acest sens. Astfel, Rusia s-a reorientat spre Călin Georgescu, relevă jurnaliștii de la Mediapart.fr.

Deși până în momentul scrutinului nu a desfășurat narative rusești evidente, după ce alegerile au fost anulate de CCR, Moscova a început să vorbească despre evenimentele din România, catalogând decizia CCR drept „o lovitură de stat”.

Reamintim că în luna decembrie, președintele de atunci, Klaus Iohannis, a declasificat documentele în urma ședinței CSAT care a avut loc la câteva zile după primul tur de scrutin prezidențial. Documentele semnate de structuri ale statului – SRI, STS, MAI și SIE – arătau atacuri coordonate asupra insfrastructurii AEP, dar și campanii bine puse la punct pe TikTok în favoarea lui Călin Georgescu, orschestrate de un „actor statal”, însă fără a numi explicit Rusia.