De ce inteligența artificială nu ne-a luat încă locurile de muncă 

Nu e de mirare, deci, că tot mai mulți oameni se tem că vor deveni inutili. La începutul acestui an, căutările pe Google pentru „șomaj din cauza AI” au atins un nivel record la nivel mondial. În orașe precum Londra sau San Francisco, întrebarea „Tu cât crezi că mai ai?” a devenit subiect frecvent de conversație. Dar pune, de fapt, ChatGPT pe cineva în șomaj?

Mulți comentatori spun că da. Unii fac trimitere la un studiu recent realizat de Carl Benedikt Frey și Pedro Llanos-Paredes de la Universitatea din Oxford, care sugerează o legătură între automatizare și scăderea cererii pentru traducători. Cu toate acestea, datele oficiale din SUA arată că numărul persoanelor angajate în interpretare, traducere și domenii similare a crescut cu 7% față de anul trecut.

Scade șomajul în Germania: Vești bune pentru românii care muncesc sau caută un loc de muncă

Un nou model de inteligenţă artificială recurge la şantaj când se încearcă dezactivarea sa

Alții indică exemplul Klarna, o companie fintech care s-a lăudat că folosește AI pentru a automatiza serviciul pentru clienți. Între timp, firma pare să-și fi schimbat abordarea. „Va exista întotdeauna un om, dacă dorești”, a declarat recent CEO-ul Sebastian Siemiatkowski.

Unii analiști caută semne ale „apocalipsei locurilor de muncă” în datele macroeconomice. Un indicator des menționat este raportul dintre rata șomajului în rândul absolvenților recenți și media generală americană. În prezent, tinerii absolvenți sunt mai predispuși la șomaj decât angajatul mediu. Explicația ar fi că aceștia ocupă, de regulă, posturi de început în industrii bazate pe cunoștințe – de exemplu, asistență juridică sau realizarea de prezentări în consultanță. Tocmai astfel de sarcini pot fi făcute foarte bine de AI, scrie The Economist.

A eliminat AI aceste locuri de muncă?

De fapt, nu. Datele nu susțin această ipoteză. „Șomajul relativ” al tinerilor a început să crească din 2009, cu mult înainte de apariția AI-ului generativ. Iar rata efectivă a șomajului în rândul lor este de doar 4% – încă scăzută.

Revenind la o măsură introdusă în 2023, The Economist a analizat datele americane privind ocuparea forței de muncă pe categorii ocupaționale, concentrându-se pe angajații albi, considerați adesea vulnerabili în fața AI-ului – personal administrativ, financiar, de vânzări etc. Rezultatul? Nicio dovadă că AI le-a afectat ocuparea. Dimpotrivă, în ultimul an, ponderea acestor angajați a crescut ușor.

Rata generală a șomajului în SUA rămâne scăzută, la 4,2%. Salariile cresc într-un ritm rezonabil, ceea ce contrazice ideea că AI scade cererea de muncă. Tendințele sunt similare în afara SUA: în Regatul Unit, zona euro și Japonia, creșterile salariale sunt solide. În 2024, rata de ocupare în rândul țărilor OCDE a atins un nivel record.

Există două explicații posibile pentru aceste tendințe. Prima: în ciuda anunțurilor despre implementarea AI în toate departamentele companiilor, foarte puține firme o folosesc cu adevărat în mod serios. Mai puțin de 10% dintre companiile americane o aplică efectiv în producția de bunuri sau servicii. A doua: chiar și atunci când este adoptată, AI nu duce la concedieri. Mai degrabă ajută angajații să lucreze mai rapid, fără a-i face redundanți.