Axolotul, un amfibian cu aspect de mic dragon, era cândva atât de abundent încât localnicii îl puteau prinde cu mâna. Însă, populația sa a scăzut dramatic în ultimele decenii, de la aproximativ 6.000 de indivizi pe kilometru pătrat în 1998, la doar 36 în 2014, potrivit Associated Press.
Biologul Luis Zambrano, de la laboratorul de restaurare ecologică al UNAM, explică că prin filtrarea apei pot identifica ADN-ul ambiental lăsat de aceste creaturi în mediul lor. Recent, cercetătorii au prelevat probe din 53 de puncte din canalele Xochimilco, găsind ADN de axolotl în zonele protejate și într-un singur loc neprotejat, semn că speciile pot supraviețui chiar și în condiții dificile.
Rezultatele cercetărilor vor fi completate cu un nou recensământ ce ar urma să fie publicat la începutul anului viitor.
Zambrano subliniază că conservarea axolotului a dus și la îmbunătățirea calității apei și a biodiversității locale, însă atrage atenția că autoritățile trebuie să limiteze dezvoltările necorespunzătoare, precum deschiderea cluburilor sau terenurilor de sport pe chinampas – terenurile agricole tradiționale din zonă.
„Dacă habitatul axolotului este refăcut, el poate să se regenereze rapid, deoarece depune foarte multe ouă”, a adăugat Zambrano.