Procurorul general i-a prezentat premierului opinia sa în privința pensiilor magistraților

„În continuarea demersurilor de a evidenția consecințele pe care proiectul de modificare legislativă le poate produce în funcționarea sistemului judiciar, în data de 19.08.2025 procurorul general al PICCJ a avut o întâlnire cu prim-ministrul României, în cadrul căreia a punctat principalele probleme identificate ce privesc modul de calcul, lipsa unei etapizări adecvate în privința vârstei de pensionare și a vechimii în profesiile asimilate”.

Potrivit comunicatului, procurorul general a subliniat efectele negative asupra sistemului de justiție și în particular asupra resurselor umane, pe care le produce repunerea în discuție a unor elemente importante ale statutului magistraților, periodic, la intervale scurte de timp, în pofida caracterului constant al jurisprudenţei Curții Constituționale în materie. Astfel, începând cu anul 2017, legea privind statutul judecătorilor și procurorilor a fost modificată de 3 ori, iar dispozițiile referitoare la pensiile de serviciu de 4 ori.

Un punct fierbinte al discuțiilor l-a constituit cel legat de pensiile magistraților

„Procurorul general a subliniat că dispozițiile din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor referitoare la pensiile de serviciu, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 282/2023, corespund atât exigențelor constituționale privind necesitatea asigurării independenței sistemului judiciar, a previzibilității statutului judecătorilor și procurorilor și securității raporturilor de serviciu ale magistraților, cât și cerințelor Comisiei Europene. Condițiile de pensionare stabilite în anul 2023 au format obiectul unei ample consultări, iar ulterior adoptării reforma realizată prin Legea nr. 282/2023 a fost evaluată de către Comisie ca fiind satisfăcătoare pentru îndeplinirea obiectivului 215 din P.N.R.R.”.

Cât de importantă este Legea de plată a pensiilor private pentru intrarea României în OCDE? Declarațiile secretarului de stat Luca Niculescu (MAE), coordonatorul procesului de aderare

Discuții între Ilie Bolojan și Procurorul General. Ce subiecte au fost discutate

În acord cu unele dintre argumentele expuse (necesitatea ca pensia să nu depășească salariul în plată, nevoia de creștere etapizată a vârstei de pensionare), modalitățile de calcul ale vechimii utile în magistratură și ale vârstei de pensionare propuse în proiectul de act normativ, punctul de vedere al Parchetului General este acela că trebuie să cunoască însă o eșalonare reală, pentru a se evita crearea unor dezechilibre și discriminări evidente atât între generațiile de magistrați, cât și între magistrații din aceeași generație.

„Nu lipsit de importanță din perspectiva necesității de a evita generarea unor dezechilibre în modul de funcționare a sistemului judiciar este modul în care s-a realizat creșterea acestei vârste în sistemul public de pensii, unde creșterea vârstei standard de pensionare pentru bărbați cu 3 ani s-a realizat într-un interval temporal de 15 ani, iar creşterea vârstei standard de pensionare pentru femei cu 5 ani a operat pe un interval temporal de 20 ani.”

Procurorul general a subliniat că nevoia unei reforme a sistemului judiciar nu poate viza exclusiv și izolat un aspect legat de statutul profesiei de magistrat, fără luarea în considerare a problemelor recurente cu care se confruntă sistemul de justiție, în special volumul excesiv de muncă, în condițiile unor scheme de personal incomplete, și instabilitatea legislativă ridicată.

O atare reformă trebuie să aibă în vedere eliminarea oricăror dezechilibre și nu adâncirea celor deja existente, precum și crearea unui cadru modern de funcționare a sistemului judiciar, printr-o paletă largă de măsuri, atent dimensionate și în prealabil dezbătute cu specialiștii din cadrul sistemului, precum propunerile de reorganizare administrativă a parchetelor de pe lângă judecătorii sau îmbunătățirea accesului cetățeanului la justiție prin accelerarea procesului de digitalizare.

„În lipsa unui set larg de astfel de măsuri, corelate între ele, dezideratul asumat prin expunerea de motive ce însoțește proiectul de act normativ, respectiv creșterea calității actului de justiție, nu doar că nu poate fi atins, dar va genera chiar un efect contrar, care se va reflecta în durata mai lungă a proceselor, dificultăți de funcționare a instanțelor și parchetelor și, în cele din urmă, în imposibilitatea generării unui act de justiție care să se ridice la nivelul de așteptare a cetățenilor”.

Procurorul general a punctat și importanța cooperării între puterile statului, precum și faptul că orice demers legislativ privind modificarea legislației în domeniul justiției trebuie să se realizeze în baza consultării reale și efective a reprezentanților sistemului judiciar, pentru identificarea celor mai bune soluții apte să genereze o funcționare optimă a sistemului judiciar.