Creșterea puternică a metalului prețios este rezultatul unei combinații de factori. Principalii factori determinanți sunt așteptările de reducere a ratelor dobânzilor din SUA, randamentele reale mai scăzute, un dolar mai slab, incertitudinea geopolitică și economică și achizițiile de aur de către băncile centrale și investitori.
Cele mai recente date privind piața muncii din SUA, cum ar fi doar 22.000 de noi locuri de muncă și creșterea șomajului la 4,3%, indică o activitate economică mai slabă. Încetinirea creșterii salariilor întărește și mai mult așteptările că Rezerva Federală (Fed) va reduce în curând ratele dobânzilor.
În prezent, piața estimează trei reduceri ale ratelor pentru restul anului 2025 și alte trei pentru 2026, presupunând o relaxare totală de aproximativ 150 de puncte de bază. Acest lucru reduce drastic randamentul real al dolarului, sporind astfel atractivitatea aurului, în special într-un mediu în care inflația poate rămâne în mod persistent ridicată.
Ceea ce stimulează și mai mult cererea de aur, în special în rândul investitorilor din afara SUA, explică analiștii XTB.
Cererea de aur nu este alimentată doar de politica monetară. Incertitudinea politică și fiscală, nu numai în Statele Unite, ci și în întreaga Europă, convinge investitorii să caute protecție.
Vânzarea de obligațiuni de pe piețele globale și volatilitatea crescută de pe piețele de acțiuni determină, de asemenea, orientarea capitalului către aur, ca refugiu sigur.
În plus, există o schimbare în structura monedelor de rezervă: tot mai multe bănci centrale își diversifică rezervele în detrimentul dolarului american și cumpără în schimb aur.
Achizițiile de aur ale băncilor centrale au rămas la niveluri ridicate în 2024 și continuă să joace un rol-cheie în 2025. Banca Națională a Poloniei, spre exemplu, a indicat că și-ar putea majora rezervele de aur până la 30% din rezervele sale valutare, fiind în 2024 cel mai mare cumpărător de aur dintre băncile centrale la nivel mondial, indică analiștii XTB.
Deși ritmul achizițiilor de aur ale băncilor centrale la nivel mondial a încetinit la un total net de doar 10 tone în iulie, consensul pieței este că acestea vor continua, totuși, să urmeze strategia „buy-the-dip” în viitor, care presupune cumpărarea de acțiuni sau active în momentele de scădere temporară a prețului. Acest lucru este întărit de faptul că El Salvador a cumpărat aur (14.000 de uncii) pentru prima dată din 1990, diversificându-se de la Bitcoin.
Băncile centrale din piețele emergente, în mode special, China, rămân jucători activi pe piața aurului, continuând acumulările la nivel istoric.
Prețul aurului a depășit deja pragul de 3.600 de dolari și se apropie rapid de valorile prognozate de marile bănci internaționale. J.P. Morgan estimează atingerea nivelului de 3.675 de dolari în trimestrul al patrulea din 2025, iar Goldman Sachs vede un preț de 3.700 de dolari până la sfârșitul anului. Mai mult, ambele instituții consideră că borna de 4.000 de dolari ar putea deveni o țintă realistă până la mijlocul anului 2026.
Creșterea de peste 5% din septembrie ar fi fost și mai impresionantă dacă nu ar fi existat o retragere minoră pe 4 septembrie – astfel, aurul a avut nouă zile consecutive de tranzacționare pozitivă, ceea ce reprezintă o serie neobișnuit de lungă pe piața metalelor prețioase, subliniază analiștii XTB.
Ultimele trei luni ale anului sunt, din punct de vedere istoric, cea mai puternică perioadă pentru metalul galben.
La ce ne putem aștepta pe piața aurului?
Creșterea prețului aurului nu este doar o reacție pe termen scurt: factorii structurali și incertitudinile geopolitice pot persista pe termen lung. Dacă reducerile ratelor dobânzilor vor avea, într-adevăr, loc, dolarul va rămâne slab, deficitele bugetare nu se vor tempera, iar investitorii vor continua să caute siguranță, aurul poate rămâne unul dintre cele mai atractive active de pe piață.
Aurul a avut încă o lună impresionantă în acest an. Urmează acum ultimele trei luni, care sunt, din punct de vedere istoric, cele mai favorabile pentru aur.