Viza care stârnește dispute în SUA a adus miliarde economiei americane. Printre beneficiari: Elon Musk, Satya Nadella și Eric Yuan

Programul american dedicat angajării lucrătorilor străini calificați continuă să stârnească dezbateri aprinse în SUA. Criticii susțin că această viză „răpește” locuri de muncă cetățenilor americani, în timp ce susținătorii o văd ca pe o rampă de lansare a profesioniștilor străini care au contribuit decisiv la inovație și creștere economică.

Liderii de azi din domeniul tehnologiei au fost cândva deținători de viză temporară de muncă în SUA. Printre aceștia se numără și Elon Musk, fondatorul Tesla și SpaceX, citat de CNBC, care a declarat că viza H-1B a fost esențială pentru succesul său și al altor „specialiști care au construit SpaceX, Tesla și sute de alte companii care au făcut America puternică”.

Au început cu o viză temporară. Și au schimbat lumea

La fel și Eric Yuan, CEO-ul Zoom, care a emigrat din China în 1997. A reușit să obțină viza abia la a noua încercare, fiind sponsorizat de compania Webex. În ciuda dificultăților inițiale și a faptului că nu vorbea bine limba engleză, Yuan a fondat Zoom în 2011, iar IPO-ul companiei din 2019 l-a transformat în miliardar.

În 2019, compania și-a făcut debutul pe piața de capital. Listarea a crescut semnificativ valoarea Zoom, iar participația lui Yuan a fost evaluată la mai multe miliarde de dolari.

Premierul Bolojan: Octombrie va fi o lună în care vom putea evalua un prim efect al măsurilor

Vergil Chițac, primarul Constanței, despre planurile de a extinde turismul pe litoral dincolo de sezonul estival

Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, a avut un parcurs aparte: a trebuit să renunțe la dreptul de rezidență permanentă în SUA pentru a-i permite soției să obțină o viză H-1B, în 1994: „Ideea că trebuie să renunți la cartea verde pentru o viză H-1B este, în retrospectivă, absurdă”, a spus el într-un interviu, încurajând adaptarea programului la realitățile actuale ale pieței muncii.

Chiar și elitele au stat la coadă pentru viză

Alți lideri din industria tehnologiei au trecut prin experiențe similare, care arată atât impactul pozitiv al vizei H-1B, cât și obstacolele birocratice ale sistemului. Jayshree Ullal, CEO-ul companiei Arista Networks, este una dintre puținele femei imigrante care a devenit miliardară în SUA. Într-un interviu acordat în urmă cu doi ani, ea a atras atenția asupra dificultăților din sistemul de imigrație american, afirmând că procesul a devenit „mult prea complicat”, cu perioade de așteptare care pot ajunge până la 15 ani pentru obținerea reședinței permanente.

Jeffrey Skoll, primul președinte al eBay și actual filantrop, a relatat că a fost aproape nevoit să părăsească Statele Unite după ce i s-a refuzat prelungirea vizei. „Pentru mine a fost o luptă de viață și de moarte să obțin și să păstrez viza”, a scris el pe platforma X (fost Twitter). Deși era absolvent al Stanford Business School și lucra împreună cu fondatorul eBay, Pierre Omidyar, Skoll s-a confruntat cu riscul real de expulzare, în ciuda contribuției sale majore la dezvoltarea companiei.

Trump impune 100.000 $ pentru fiecare cerere

Programul H-1B a fost lansat în 1990 și permite companiilor americane să angajeze lucrători străini în domenii de înaltă calificare, precum IT, inginerie și sănătate. Viza este valabilă inițial pentru 3 ani, cu posibilitatea de prelungire până la 6 ani.

Printre vocile cele mai vehemente împotriva programului este chiar cea a președintelui SUA. Trump a propus reforme drastice, inclusiv o taxă de 100.000 de dolari pentru fiecare cerere de viză, punând o povară semnificativă asupra angajatorilor americani. El acuză că viza a fost „deliberat exploatată pentru a înlocui, mai degrabă decât a suplimenta, lucrătorii americani cu forță de muncă mai slab calificată și mai prost plătită”, potrivit proclamației pe care a semnat-o în septembrie.

Accesul la mințile strălucite devine un lux

Giganți tech americani precum Google, Amazon, Meta sau Microsoft s-au bazat istoric pe angajați H-1B, iar taxele uriașe le afectează acum poziția competitivă pe piață. Până acum, angajatorii plăteau între 4.000 și 6.000 de dolari per aplicație, în funcție de mărimea companiei.

„Să reformăm astfel încât să funcționeze pentru noi – atât din perspectiva securității, dar și a competitivității”, a indicat CEO-ul Microsoft, explicând că trebuie sprijinită securitatea pieței interne, dar și accesul la talente din întreaga lume.