Rusia refuză livrările de petrol statelor care aplică plafonarea prețului impusă de Occident

Reluând poziția Moscovei față de una dintre cele mai importante sancțiuni occidentale din energie, adjunctul ministrului de Externe al Federației Ruse, Andrei Rudenko, a declarat marți că Rusia nu va furniza petrol țărilor care susțin plafonarea prețului pentru țițeiul rusesc. Potrivit declarației, preluată de TASS, Rusia consideră plafonarea prețului o măsură „anti-piață”, care perturbă lanțurile de aprovizionare și amplifică tensiunile din piețele energetice.

Oficialul rus a făcut referire și la Japonia, una dintre țările care aplică acest mecanism. „Piețele energetice sunt foarte instabile acum, există un deficit și o creștere a prețurilor. Cu toate acestea, guvernul japonez este legat de obligațiile privind impunerea unui plafon de preț pentru petrolul rusesc, o măsură anti-piață care perturbă lanțurile de aprovizionare. Așa cum s-a afirmat în repetate rânduri, Rusia nu va furniza petrol țărilor care susțin această inițiativă provocatoare”, a declarat Rudenko.

Decizie surpriză: UE amână propunerea de interzicere a petrolului rusesc pe fondul războiului din Iran și creșterilor bruște ale prețurilor

The Economist: Chiar și cel mai optimist scenariu pentru piețele de energie este dezastruos. Prețul gazelor în Europa a crescut cu 85%

Ce spune Moscova

Diplomatul rus a transmis și că eventualele solicitări oficiale venite din partea altor state vor fi analizate de la caz la caz, fără a oferi însă garanții că livrările vor continua către țările care susțin mecanismul occidental.

„Solicitările oficiale din partea statelor străine vor fi supuse unei analize atente. Deciziile vor fi luate în funcție de starea relațiilor bilaterale și de protejarea intereselor economice naționale”, a spus Rudenko.

Mesajul său vizează în mod direct statele care participă la mecanismul de plafonare a prețului pentru petrolul rusesc.

Cum funcționează plafonul

Plafonul de preț pentru petrolul rusesc a fost introdus la finalul anului 2022 de statele din G7, Uniunea Europeană și Australia. Mecanismul le permite companiilor din aceste țări să transporte sau să asigure transportul petrolului rusesc doar dacă acesta este vândut sub nivelul maxim stabilit de coaliție. Pentru produsele petroliere rusești există plafoane separate, în funcție de categorie.

Inițial, plafonul pentru țițeiul rusesc transportat pe mare a fost stabilit la 60 de dolari pe baril. Între timp, Comisia Europeană a anunțat că, în cadrul noului mecanism din 2026, plafonul pentru țițeiul rusesc a fost redus la 44,10 dolari pe baril, aplicabil de la 1 februarie 2026.

Plafonul impus, mult sub nivelul pieței

Ideea Occidentului este să reducă veniturile Rusiei din exporturile de energie, dar să permită în același timp ca petrolul rusesc să rămână pe piață, pentru a evita un șoc global de aprovizionare. Moscova respinge însă mecanismul și îl descrie drept o ingerință artificială în piață.

În prezent, prețurile pe piețele internaționale sunt mult peste acest nivel, cu cotațiile petrolului Brent (reperul global folosit pentru Europa și mare parte din comerțul internațional) situate în jur de 110-116 dolari pe baril, iar petrolul american West Texas Intermediate – referința pentru piața din Statele Unite – peste 100 de dolari pe baril.

Măsurile Rusiei

Kremlinul a răspuns încă din 2023 printr-un decret care interzice livrările de petrol și produse petroliere către entități care includ în contracte condiții legate de plafonarea prețului. Măsurile au fost prelungite de mai multe ori. Potrivit relatărilor presei ruse, Vladimir Putin a prelungit în decembrie 2025 valabilitatea acestor contramăsuri până la 30 iunie 2026.

Livrări de petrol condiționate

Moscova insistă că piețele energetice rămân tensionate și instabile. În ultimele zile au fost raportate noi creșteri ale cotațiilor petrolului, inclusiv pentru Brent, ceea ce alimentează presiunea asupra importatorilor și menține energia în centrul confruntării economice dintre Rusia și Occident.

În termeni practici, mesajul transmis de Moscova este că statele care susțin plafonarea nu se pot baza automat pe petrol rusesc, chiar dacă ar încerca ulterior să mențină sau să reia fluxurile comerciale.