Industria roboticii încearcă să dezvolte roboți capabili să îndeplinească sarcini variate în mediul real. Pentru ca aceste sisteme să funcționeze în siguranță, dezvoltatorii au nevoie de cantități uriașe de date despre modul în care oamenii se mișcă și interacționează cu obiectele, scrie CNN.
În acest scop, companii precum startup-ul american Micro1 recrutează mii de persoane care filmează activități cotidiene precum gătitul, curățenia, grădinăritul sau îngrijirea animalelor. Participanții primesc o cameră montată pe cap sau pe ochelari, un smartphone și o listă de sarcini. Ei trebuie să înregistreze cel puțin zece ore de video pe săptămână.
Micro1, cu sediul în Palo Alto, lucrează cu aproximativ 4.000 de colaboratori din 71 de țări. Aceștia trimit companiei peste 160.000 de ore de filmări în fiecare lună. Potrivit reprezentanților firmei, această cantitate este încă insuficientă pentru dezvoltarea roboților capabili să funcționeze autonom. Experții estimează că pentru antrenarea sistemelor robotice vor fi necesare miliarde de ore de astfel de înregistrări.
the micro1 robotics lab:
real world data for intelligent models that co-exist in the physical world.
we’re in-the-wild across 75 countries in 6,000+ unique environments collecting data. diverse movements, objects, and settings.
the future of AI is as human as you can imagine.… pic.twitter.com/KFp97OKm8g
— Ali Ansari (@aliansarinik) March 18, 2026
Companiile care colectează și etichetează date pentru inteligență artificială văd în acest sector o oportunitate majoră de afaceri. Firmele de cercetare estimează că piața globală de colectare și adnotare a datelor pentru AI ar putea depăși 10 miliarde de dolari până în 2030. Creșterea ar urma să fie de aproximativ 30% anual, impulsionată în special de investițiile din Asia și de dezvoltarea roboților umanoizi.
În trecut, roboții erau antrenați în principal prin control direct de către operatori umani sau prin simulări virtuale. Simulările sunt însă mai puțin eficiente atunci când roboții trebuie să interacționeze cu obiecte reale, precum pahare, haine sau instrumente de bucătărie. Filmările din perspectiva persoanei care execută activitatea, numite „date egocentrice”, oferă informații mai precise despre mișcare, distanțe și manipularea obiectelor.
:format(webp):quality(80)/https://www.mediafax.ro//wp-content/uploads/2026/04/robot-umanoid-ai-meserie-2.jpg)
Progresele recente în inteligența artificială au permis roboților să interpreteze imagini și să transforme informațiile vizuale în acțiuni fizice. Cu toate acestea, experții spun că roboții general-purpose, capabili să funcționeze în mediile domestice, rămân o provocare majoră. Casele sunt mult mai imprevizibile decât fabricile, iar roboții trebuie să învețe să gestioneze obiecte diferite, spații schimbătoare și interacțiuni cu oamenii.
În prezent, roboții umanoizi sunt folosiți în principal în medii controlate, precum fabrici sau centre logistice. În aceste condiții, ei pot finaliza sarcinile cu o rată de succes de aproape 100%. În mediile domestice, însă, succesul unor sarcini simple, precum împăturirea unui tricou, rămâne în jur de 70–80%. Experții avertizează că roboții trebuie să devină mult mai fiabili înainte de a putea fi folosiți în case, mai ales în situații care implică siguranța oamenilor.