Cercetarea, publicată în revista International Journal of Food Sciences and Nutrition, sugerează că sursa proteinelor ar putea avea o legătură cu nivelul hormonilor masculini. Autorii atrag însă atenția asupra unui aspect important: diferențele observate sunt relativ mici, iar studiul nu demonstrează că alimentația influențează în mod direct producția de testosteron.
Testosteronul este principalul hormon sexual masculin și are un rol esențial pentru menținerea masei musculare, sănătatea oaselor și funcția sexuală. Nivelul său depinde de mai mulți factori, printre care vârsta, excesul de greutate și stilul de viață. În schimb, relația dintre alimentație, în special consumul de proteine, și acest hormon a fost mai puțin studiată.
Pentru a analiza această legătură, cercetătorii au folosit datele a 2.546 de bărbați cu vârste între 42 și 60 de ani, din estul Finlandei. Toți făceau parte din proiectul Kuopio Ischaemic Heart Disease Risk Factor Study, o cercetare amplă derulată de Universitatea din Finlanda de Est.
În perioada 1984-1989, participanții au notat timp de patru zile toate alimentele și băuturile consumate. Pe baza acestor informații, specialiștii au putut evalua obiceiurile alimentare și cantitatea de proteine provenite din diferite surse.
Cercetătorii au analizat și probele de sânge pentru a măsura concentrația totală de testosteron, dar și nivelul SHBG (globulina de legare a hormonilor sexuali). Această proteină are rolul de a transporta și regla cantitatea de testosteron disponibilă în circulație.
Ulterior, bărbații au fost împărțiți în patru grupuri, în funcție de cantitatea de proteine animale și vegetale din dietă. Comparația dintre cei cu cel mai mare și cei mai mic consum a scos la iveală diferențe interesante.
Bărbații care consumau cele mai multe proteine animale aveau, în medie, o concentrație totală de testosteron cu 1,2 nmol/l mai mică decât cei din grupul cu cel mai redus consum.
În cazul proteinelor vegetale, rezultatele au indicat tendința opusă. Participanții care consumau cele mai mari cantități aveau niveluri de testosteron cu 1,1 nmol/l mai ridicate decât bărbații din grupul cu cel mai mic aport.
Cercetătorii au observat asocieri similare și în cazul SHBG. Aceste diferențe s-au menținut și după ce au luat în calcul vârsta, indicele de masă corporală și alți factori legați de alimentație, stil de viață și starea de sănătate.
Analiza detaliată a surselor de proteine a scos la iveală și alte diferențe.
Consumul mai ridicat de proteine din produse lactate s-a asociat cu niveluri mai mici atât de testosteron total, cât și de SHBG.
În schimb, bărbații care consumau mai multe proteine vegetale din legume și din alte surse decât cerealele aveau, în general, concentrații mai mari de testosteron total.
Proteinele din carne au prezentat un tipar diferit. Un consum mai ridicat s-a asociat cu niveluri mai mici de SHBG, însă cercetătorii nu au identificat o legătură similară cu testosteronul total.
Aceste rezultate sugerează că sursa proteinelor ar putea conta mai mult decât simpla cantitate consumată. Cu alte cuvinte, proteinele din carne, lactate și plante nu au avut aceleași asocieri cu hormonii masculini.
Deși diferențele identificate au fost semnificative din punct de vedere statistic, cercetătorii recomandă prudență în interpretarea lor. Valorile au fost relativ apropiate, iar studiul nu arată dacă aceste variații au consecințe concrete asupra sănătății.
„Deși diferențele observate în concentrațiile de testosteron au fost semnificative din punct de vedere statistic, ele au fost relativ mici. Pe baza acestui studiu, nu putem concluziona dacă aceste diferențe au implicații pentru sănătate”, explică Miika Wynne-Ellis, cercetător doctorand la Universitatea din Finlanda de Est.
Există și o limitare importantă: cercetarea a avut un caracter observațional și transversal. Mai exact, specialiștii au analizat alimentația și nivelurile hormonale la un anumit moment, fără să urmărească în timp efectele unor schimbări în dietă.
Prin urmare, rezultatele nu demonstrează o relație de cauzalitate. Nu putem afirma că proteinele animale reduc testosteronul sau că proteinele vegetale îl cresc.
Este posibil ca alte caracteristici ale alimentației, metabolismul sau factori care nu au fost luați în calcul să explice o parte dintre aceste asocieri.
De asemenea, cercetătorii nu au stabilit dacă tipul de proteine consumate influențează producția de testosteron sau modul în care organismul utilizează acest hormon.
Studiul aduce în atenție o posibilă legătură între sursa proteinelor din alimentație și nivelul testosteronului la bărbați.
Rezultatele sunt interesante, dar nu oferă motive pentru schimbarea radicală a dietei și nici nu demonstrează că renunțarea la proteinele animale ar duce la creșterea testosteronului.