Prima pagină » Video » Fostul președinte al României Emil Constantinescu:”Libertatea este un ideal, dar este dependentă de adevăr”

Fostul președinte al României Emil Constantinescu:”Libertatea este un ideal, dar este dependentă de adevăr”

Facultatea de Istorie a Universității din București a invitat jurnaliști, cercetători, cadre didactice, studenți și publicul interesat la Conferința națională "Rupturi, continuități și alegeri: cultura electorală și modernitatea politică românească".
Oana Zvobodă
20 nov. 2026, 17:54, Video

Invitat special în cadrul conferinței de istorie dedicată marcării a 80 de ani de la alegerile fraudate din 1946 și trei decenii de la prima alternanță democratică în România post-comunistă a fost E.S. Emil Constantinescu, președinte al României în perioada 1996–2000, care a susținut prelegerea „Alegerile din 1996 și prima tranziție de putere în epoca post-comunistă”.

Discuțiile din cadrul evenimentului au urmărit democratizarea postcomunistă, memoria comunismului, rolul presei, votul economic și influența mediului digital asupra comportamentului electoral.

„România era o închisoare mai mare”

Fostul președinte al României Emil Constantinescu a vorbit în deschiderea conferinței despre perioada comunistă și sfârșitul acesteia.

„După decenii în care trăiseră într-o închisoare mai mare, dorința oamenilor de a fi liberi era mare. România era o închisoare mai mare. Cei care încercau și erau mulți cei care încercau să treacă Dunărea erau împușcați pur și simplu. Acesta era prețul libertății. După campania de a circula peste granițe liber nu a urmat deschiderea granițelor.

În România, spre deosebire de tranziția pașnică din Cehia și din toate celelalte țări satelit ale Moscovei, dictatorul Ceaușescu a ordonat securității, miliției și armatei, cu tancuri, să tragă la Timișoara. Într-un mod sinistru, pentru că el era plecat în Iran, Elena Ceaușescu a ordonat ca cei care erau împușcați să fie arși la crematoriul din București.

Conferința națională „Rupturi, continuități și alegeri: cultura electorală și modernitatea politică românească”.

Ceaușescu a coordonat în dimineața zilei de 21 decembrie 1989 să se desfășoare adunări. Au avut loc adunări în care au fost condamnați huliganii de la Timișoara. Apoi s-a organizat acel miting în fașa Comitetului Central. La 12 seara au intrat cu tancurile. Au fost primii morți”, a povestit acesta.

Ruptura dintre regimul neocomunist și o democrație de tip occidental

Fostul președinte al României este de părere că ruptura dintre regimul neocomunist și o democrație de tip occidental a început prin refuzul ligii studenților de a accepta hotărârea președintelui Ion Iliescu ca toate instituțiile din România să intre în FSN.

„Ruptura dintre regimul neocomunist și o democrație de tip occidental realizată prin alegerile din 17 noiembrie 1996 a început prin refuzul ligii studenților din toată Universitatea București de a accepta hotărârea președintelui țării din acel moment, Ion Iliescu, ca toate instituțiile din România să intre în FSN. Așadar, să reconstituie partidul unic care nu se mai numea comunist, ci se numea Frontul Salvării Naționale”, a spus acesta.

Emil Constantinescu, președinte al României în perioada 1996–2000

Victoria în alegeri

Fostul președinte Emil Constantinescu a povestit cum a obținut mandatul și a vorbit despre entuziasmul românilor la aflarea rezultatului.

„După ce am obținut victoria în alegeri, care nu a fost victoria mea, ci a studenților, manifestația care a avut loc nu era în program. Aveam doar o declarație pe care am făcut-o la Primăria Capitalei. După ce mi-am terminat declarația, un coleg de-al meu a venit să-mi spună că Piața Universității e plină și că trebuie să merg să spun ceva. Când am ajuns am cerut un moment de reculegere pentru Coposu și am spus câteva cuvinte. În acel noiembrie friguros, oamenii au ales să stea până la șase dimineața, deși nu îi chemase nimeni. Era victoria lor. Atunci era victoria lor. Acum nu mai știu a cui a fost. Vorbeam atunci și de impactul instituțional după ce am fost ales pe acel entuziasm care a cuprins atunci România”, a explicat Emil Constantinescu.

Vizita președintelui Bill Clinton în România

Președintele Statelor Unite ale Americii Bill Clinton a venit în România după doar șapte luni de la preluarea mandatului de președinte de către Emil Constantinescu.

„Lumea întreabă de ce a venit Clinton după numai șapte luni în Piața Universității ca să lansăm împreună. Nu a mai existat acel model în diplomație. I-am dat cuvântul. A crezut în mine, dar a crezut și în Guvernul și Parlamentul care a început să lucreze în cel șapte luni, din decembrie până în iulie.

Discursul lui Bill Clinton – Atunci spunea niște lucruri despre români cum nu s-au spus în întreaga istorie de când există români și probabil nici nu se va mai spune. A spus așa – România este importantă în sine, România este importantă pentru Statele Unite, România este un model pentru întreaga lume pentru că a demonstrat în șapte luni, a demonstrat că există ceva mai important decât diviziunea, conflictul și represiunea. Asta poate fi solidaritatea, compasiunea și pacea. Nu a fost numai o victorie celebrată în piață, ci o victorie confirmată de cel care reprezenta singura superputere mondială”, a spus fostul președinte.

Emil Constantinescu, președinte al României în perioada 1996–2000

„Nu există libertate fără adevăr”

În încheiere, fostul președinte al României a vorbit și despre România de astăzi.

„Nu poți fi erou în democrație, dar poți să fii un apărător al adevărului pentru că din tot ce am înțeles eu din viața mea este că libertatea este un ideal, dar este dependentă de adevăr. Spuneau – vrem alegeri libere, vrem justiție. Libertatea poate să însemne și a însemnat în România libertatea de a fura imediat și libertatea de a minți, până acum. Societatea de acum poate fi definită ca societate a minciunii. Nu există libertate fără adevăr. Nu există justiție în mod normal. Nu poate exista justiție, dreptate fără adevăr.

Ieri am împlinit 87 de ani. Vă pot spune că la această vârstă vă urez să vă bucurați de respectul de sine. Demnitatea națională este suma respectelor de sine individuale. Atunci când o societate se află în criză morală profundă, cum este România astăzi, în care s-a pierdut sentimentul rușinii. Societatea românească acum este amorală”, a conchis acesta.

Recomandarea video