INTERVIU - Stelian Tănase: Fără sprijin politic, TVR va intra în incapacitate de plată în acest an

Stelian Tănase, directorul general interimar al Televiziunii Române, a declarat într-un interviu acordat MEDIAFAX că TVR este în pericol să intre în incapacitate de plată chiar în acest an, precizând că instrumentele pentru salvarea televiziunii se află la Guvern şi la liderii politici.

1764 afişări
Imaginea articolului INTERVIU - Stelian Tănase: Fără sprijin politic, TVR va intra în incapacitate de plată în acest an

Stelian Tănase (Imagine: Marius Dumbraveanu/Mediafax Foto)

"Televiziunea publică este în pericol. Nefiind în acest an pe agenda celor care decid, a politicienilor importanţi care sunt confiscaţi de două campanii electorale, situaţia televiziunii s-ar putea să nu fie rezolvată, ba dimpotrivă să se agraveze", spune Stelian Tănase.

Acesta precizează că nu a mai vorbit de mult timp nici cu Crin Antonescu, nici cu Victor Ponta: "Cred că trebuie nişte consultări. E nevoie de sprijin politic, e nevoie de un plan acceptat de liderii politici pe un termen de doi-trei ani, e nevoie de linişte, ca să avem măcar 10% şanse să salvăm televiziunea. Dacă nu, va intra în incapacitate de plată chiar în cursul acestui an. Dar, dacă nu mi se dă acest sprijin strict necesar, voi demisiona. Va trebui o reformă mult mai adâncă şi va fi o situaţie alarmantă pentru televiziune şi eu nu vreau să se intervină numai în condiţii de forţă majoră. Nu vreau ca TVR să ia foc şi să chemăm pompierii".

Deşi spune că are nevoie de sprijinul politicienilor importanţi, Stelian Tănase precizează că niciunul din liderii politici nu va dicta în TVR. "Televiziunea publică - şi această afirmaţie ar putea să mă coste capul - nu va face ghetele niciunui politician. Eu nu sunt văcsuitor de ghete şi TVR nu este o instituţie de propagandă bună de folosit în campaniile electorale. Va fi independentă", spune Tănase.

De asemenea, Stelian Tănase precizează că TVR are nevoie de un Consiliu de Administraţie alcătuit pe criterii profesionale, nu pe cumetrii, pe clanuri, pe clientelism politc.

TVR are o datorie istorică de 150 de milioane de euro şi ea nu este atât produsul erorilor manageriale ale directorilor care s-au succedat, ci al unor reglementări, al unor acte normative care au privat televiziunea de mari resurse, spune Stelian Tănase.

În opinia lui Stelian Tănase cea mai mare problemă a televiziunii este credibilitatea. "Credibilitatea TVR este prăbuşită şi asta cred că vine din faptul că toate guvernele au ţinut să-şi subordoneze şi să folosească televiziunea în scop propriu, ca un instrument de propagandă şi de susţinere politică", spune Tănase. "Acum TVR nu este respectată de public, dar mai ales de politicieni. Deşi ei au băgat-o în pământ, nu o respectă", mai spune Tănase.

Pentru salvarea Televiziunii Române este necesară o "soluţie combinată", care să cuprindă mai multe scenarii, între care modificarea Legii de funcţionare a TVR este cel mai important, alături de indexarea taxei până la 8,5 lei/ lună/ gospodărie, ştergerea datoriilor TVR sau intrarea în insolvenţă. În acest ultim caz, Stelian Tănase a confirmat existenţa la Guvern a unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea actualei legi de funcţionare a TVR, astfel încât televiziunea să poată intra în insolvenţă.

Între planurile lui Stelian Tănase se numără valorificarea arhivei Televiziunii Române, dezvoltarea sa în mediul online, dar şi lansarea unei reviste a TVR, pentru ca grila televiziunii publice să beneficieze de o expunere mai bună.

Deşi spune că nu a fost luată încă o decizie privind o eventuală reluare a Festivalului Cerbul de Aur, Tănase precizează că, în fiecare lună, TVR va organiza cel puţin un eveniment în ţară. În acest sens, televiziunea pregăteşte un mare eveniment - Premiile TVR -, care va avea loc cel mai probabil la sfârşitul lunii mai.

În privinţa programelor din portofoliul TVR, Stelian Tănase spune că TVR 1 va fi o televiziune de news and current affairs, TVR 2 va avea o dimensiune cultural-istorică mult mai pronunţată, iar TVR 3 va rămâne un canal făcut din staţiile locale.

De asemenea, Stelian Tănase a declarat că a reziliat protocolul pe care îl încheiase TVR, pe vremea fostului preşedinte-director general Claudiu Săftoiu, cu Ministerul Agriculturii, pentru realizarea unor emisiuni şi evenimente.

Prezentăm interviul acordat MEDIAFAX de Stelian Tănase:

Reporter: Aţi spus în mai multe rânduri că aţi refuzat să preluaţi conducerea TVR. De ce aţi acceptat acum, în acest context tensionat, ştiind că anul acesta vor fi şi două rânduri de alegeri (europarlamentare şi prezidenţiale)? Nu vă este teamă că o să fiţi unul dintre şefii TVR cu cel mai scurt mandat?

Stelian Tănase: În primul rând, provocarea a fost reală şi de multă vreme mă gândesc că lumii româneşti îi lipseşte o instituţie ca BBC. Am fost implicat în proiecte legate de acest tip (BBC, n.r.) de mulţi ani. Mi s-a părut acum că este momentul să încerc chiar să fac, nu numai să predic din presă aceste idei. Televiziune publică, pentru că încercasem cu o televiziune privată pentru care am şi luat licenţă de la CNA (Consiliul Naţional al Audiovizualului, n.r.) şi care se ambiţiona mai ales în ceea ce priveşte regulile jurnalismului să semene cu BBC. Şi ocazia a venit. Nu m-am gândit că e an electoral, nici că va fi un război politic, nici că USL se va sparge, nu m-am gândit la toate aceste lucruri, m-am gândit la BBC. Era conceptul cheie în ideea mea de a accepta această provocare. Asta a fost şi un avantaj, pentru că, atunci când am venit la TVR, am ştiut ce am de făcut. Pentru că de mult mă preocupa această idee, am scris mult, am predat doi ani un curs despre impactul televiziunii asupra societăţii, deci, teoretic vorbind, mă pregăteam aşa în orb pentru un asemenea lucru. Şi s-a şi întâmplat. Niciodată nu m-am gândit că mi se va mai oferi posibilitatea să conduc Televiziunea Română, dar eram pregătit din punct de vedere teoretic, sufleteşte, şi am venit cu un proiect. În momentul când am intrat în televiziune, aveam un proiect, nu am venit să iau o funcţie, să stau la o sinecură. Nu mă interesează să fac niciun fel de carieră, nici ca director TVR, nici ca funcţionar public. Nu doresc acest lucru, dar proiectul mă interesează.

Reporter: Dar cine v-a propus în trecut să ocupaţi această funcţie?

S. T.: Într-un caz pot să spun, pentru că era pe vremea CDR-ului şi a fost o discuţie legată şi de Legea televiziunii şi de un proiect de televiziune şi au fost dezbateri la vârful CDR-ului în care mai multe personaje au încercat să mă convingă. Nu am vrut atunci, pentru că nu eram pregătit. Voiam să plec şi din ţară, pentru că aveam alte proiecte şi, în principal, eram foarte sceptic. Ştiam că se va face o schimbare de putere şi că lucrurile se vor schimba. Atunci nu s-a potrivit momentul, aveam alte proiecte. De pildă, scriam o carte, "Anatomia mistificării", despre procesul Noica-Pillat, eram în arhive şi nu îmi venea bine o asemenea funcţie.

Reporter: Şi cea de-a doua propunere?

S. T.: Nu a fost atât de puternică, atât de tare ca în prima variantă. A fost doar o sondare, am fost întrebat dacă mi-ar conveni, dacă m-ar interesa. Şi am spus foarte simplu: "Nu". Şi discuţia s-a închis.

Reporter: Dar la câţi ani după discuţia cu CDR s-a întâmplat?

S. T.: Cam la şase ani.

Reporter: Spuneaţi că acum aţi venit la TVR cu un proiect. Cum vi s-a părut instituţia din interiorul ei, faţă de ce ştiaţi din afara ei?

S. T.: Ştiţi că am declarat că a fost o eroare că am acceptat această numire şi am declarat asta în momentul în care mi-am dat seama că dificultăţile pe care le voi avea în a gestiona TVR sunt mult mai mari din cauza dezastrului economic. Deci, TVR are o datorie de 150 de milioane de euro, făcută în timp, şi ea nu este atât produsul erorilor manageriale ale directorilor care s-au succedat, ci al unor reglementări, al unor acte normative care au privat televiziunea de mari resurse. Atunci când s-au luat decizii care au implicat televiziunea, deciziile au fost nefericite şi au început să se acumuleze datoriile, ajungându-se ca, în opt-nouă ani, să se ajungă la această datorie enormă. Când mi-am dat seama de această situaţie, mi-am spus: "Dumnezeule, ce caut aici?". Pentru că aş fi vrut să fac o televiziune BBC şi cred că şi acum proiectul este singurul proiect viabil pentru televiziunea publică. Cel mai puternic model, acela care a influenţat practic toate televiziunile publice din lume, este BBC. Nu avem alt model, nu avem un model alternativ. Şi acum cred că proiectul este singurul care ar putea salva televiziunea publică. Eu am venit aici pentru a salva TVR. Asta a fost misiunea care mi s-a dat. Numai că starea economică a televiziunii este atât de proastă - şi cuvântul este modest - încât m-am întrebat dacă pot să duc acest lucru la capăt. Eu dau un examen, dar şi politicienii dau unul - anume: dacă vor o televiziune ca BBC sau o televiziune de partid.

Reporter: Spuneţi că aveţi ca model BBC, dar BBC a ajuns atât de departe şi pentru că vinde foarte multe programe. Când spuneţi că vă referiţi la un model BBC, la ce vă referiţi exact?

S. T.: Mă refer în primul rând la rolul unei televiziuni publice. Televiziunea publică trebuie să fie o instituţie centrală - ea este definită ca o instituţie strategică -, care să joace un rol între instituţii ca Banca Naţională, Academia Română, Patriarhia Română. De altfel, am încheiat cu Academia şi cu Patriarhia protocoale şi avem proiecte comune pe care le vom dezvolta. Ideea pe care o am este de a relaţiona televiziunea cu aceste instituţii. Ne bazăm foarte mult pe proiectele pe care le avem cu Patriarhia. Astăzi (luni, 17 martie, n.r.) l-am văzut pe Patriarh, pe Preafericitul Daniel. Şi ne bazăm pe proiectele pe care le avem cu Academia, cu care săptămâna trecută am încheiat un protocol cu multe idei. Cred că va fi foarte fertil.

Reporter: Dar cum o să monetizaţi aceste protocoale?

S. T.: Până acum, programele televiziunii au încercat să se sustragă realităţii. Cred că succesul nostru va depinde de faptul dacă vom fi implicaţi în tot ce se întâmplă în societatea românească. Trebuie să atacăm subiectele fierbinţi, subiectele controversate. Care este, de fapt, marea problemă a televiziunii? Credibilitatea. Credibilitatea TVR este prăbuşită şi asta cred că vine din faptul că toate guvernele au ţinut să-şi subordoneze şi să folosească televiziunea în scop propriu, ca un instrument de propagandă şi de susţinere politică. Telespectatorii au înregistrat această situaţie, că din doi ani în trei ani se schimbă componenţa Guvernului şi redacţional televiziunea îşi schimbă politica de pe-o zi pe alta. Este o manieră sigură de a nu mai fi crezut, de a pierde credibilitatea. În momentul când n-ai credibilitate, n-ai audienţă. Publicul te părăseşte, se uită la televiziunile unde vede şi aude ceea ce vrea să vadă şi să audă. Până la urmă, un cititor cumpără un ziar pentru că acolo citeşte ce vrea el să citească, nu să fie contrariat de alte opinii. Oricum, televiziunea publică s-a depreciat rapid în ultimii zece ani. Nu mai este credibilă şi noi trebuie acum să parcurgem drumul invers. Trebuie să facem această instituţie credibilă. Când vom fi din nou credibili, publicul se va întoarce la noi. Dacă se va întoarce la noi, vom face audienţă. Dacă vom face audienţă, vom putea să vindem produsele noastre. Ce putem să vindem acum sunt doar arhivele, avem nişte arhive fabuloase. Decenii, televiziunea a fost singura instituţie care a arhivat realitatea curentă. Sunt foarte multe evenimente din istoria ultimilor 40-50 de ani pe care numai noi le avem. Şi atunci astea s-ar putea vinde foarte bine altor televiziuni sau celor care produc filme istorice, documentare. Vă pot da un exemplu. Anul acesta se împlinesc 25 de ani de la căderea regimului comunist. Nimeni nu are arhive despre căderea regimului comunist cum are Televiziunea Română.

Reporter: Aţi fost deja contactaţi în acest sens?

S. T.: Da. Nu aş vrea să dau nume, pentru că sunt încă destul de timide (discuţiile, n.r.). Şi nu sunt nici la nivelul la care m-aş fi aşteptat. Dar sunt câteva. Dacă negocierile ar fi mai avansate, aş putea să spun despre cine este vorba. (…)

Reporter: Să revenim la datoriile istorice ale TVR. Aţi spus într-o conferinţă de presă pe care aţi susţinut-o recent că aţi transmis la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) două dosare privind situaţia pe care aţi găsit-o în TVR. La ce persoane şi la ce situaţii fac referire aceste dosare?

S. T.: Nu ştiu dacă e bine să le spun, pentru că ANAF trebuie să îşi facă misiunea şi, apoi, dacă găseşte vinovăţii sau responsabilităţi, să le facă publice. Mai pregătim trei-patru dosare. Este o procedură care trebuie urmată, nu vreau să mă antepronunţ. Dacă aş spune despre ce dosare este vorba, ar crea impresia că deja învinovăţesc pe cineva. Se fac nişte cercetări. S-ar putea să ajungă la concluzia că nu e nimic dubios sau dimpotrivă.

Reporter: Ce v-a făcut să trimiteţi acele dosare la ANAF?

S. T.: Sunt nişte contracte, sunt nişte sume în joc. Este un prost management într-unul din cazuri. În altul este o decizie foarte problematică, care a păgubit televiziunea, şi atunci ANAF trebuie să cerceteze dacă este neglijenţă în serviciu sau chiar este vinovăţie.

Reporter: Şi în celelalte dosare pe care le pregătiţi sunt cazuri similare?

S. T.: Tot aşa sunt. Dar nu sunt finalizate aceste trei-patru dosare, sunt în curs. Sper ca în această săptămână să le trimitem.

Reporter: Aţi sesizat şi alte instituţii ale statului, Direcţia Naţională Anticorupţie, Parchetul?

S. T.: Nu, pentru că primele două cazuri au ţinut de ANAF. S-ar putea, în alt moment, ca alte dosare să meargă spre alte instituţii, spre DNA de pildă. Ce vrem noi să transmitem este că nu neglijăm aceste aspecte şi nu ne facem că nu vedem. Nu îmi face nicio plăcere să constat neglijenţă când este vorba de folosirea banului public. Nu cred că trebuie să ignori aceste lucruri doar pentru că ele s-au întâmplat în trecut. Cred că televiziunea a fost păgubită şi ea trebuie să-şi recupreze paguba. Şi aşa avem aceste datorii enorme. Cred că Guvernul trebuie să dea o nouă legislaţie pentru a repara aceste pierderi enorme provocate televiziunii, dar, în acelaşi timp, cred că şi noi, la nivelul televiziunii, trebuie să recuperăm tot ce putem să recuperăm, dacă putem. Poate ANAF zice că nu e nimeni culpabil şi discuţia se închide.

Reporter: Aţi vorbit recent şi despre necesitatea ştergerii datoriilor TVR. Există un proiect în acest sens?

S. T.: Am bătut multe drumuri la Ministerul Finanţelor. Este instituţia cea mai frecventată de mine şi de colegii mei. Şi această soluţie a fost avansată chiar de Ministerul Finanţelor. Eu, nefiind un om de finanţe, nu am angajat o asemenea soluţie. Mă gândeam la altele. Această soluţie este unul din scenariile propuse pentru a salva televiziunea, dar nu a fost numai acesta propus. S-a discutat şi dacă marile competiţii pe care noi suntem obligaţi să le difuzăm, potrivit unei Ordonanţe, dar pentru care nu sunt prevăzute şi resursele - cum au fost Jocurile Olimpice de la Soci sau Campionatul Mondial - să fie plătite din resurse de la buget. Eu cred că televiziunea va ieşi din aceste dificultăţi printr-o soluţie combinată. Sunt hotărâri care nu au fost în avantajul televiziunii. Vă dau un exemplu: taxa pe care noi o plătim din publicitate către Centrul Naţional al Cinematografiei. Noi plătim 15%, televiziunile private plătesc 3%. De ce să creăm acest dezavantaj televiziunii publice?

Reporter: Spuneaţi că aţi fi de acord cu ştergerea datoriilor TVR şi vorbeaţi şi despre o soluţie combinată.

S. T.: Aş fi de acord, dar trebuie combinată şi cu alte soluţii. Iar argumentul meu că trebuie făcut ceva în acest sens este că aceste datorii nu s-au făcut numai prin erori succesive în zece ani ale directorilor care au fost la TVR. Datoriile cele mai mari s-au făcut datorită unor hotărâri de Guvern care au dăunat televiziunii, au păgubit-o de resurse. Cred că aceste erori ar trebui recunoscute, dar mai ales corectate prin acte legislative.

Reporter: În piaţa media există informaţii potrivit cărora Guvernul are în lucru un proiect de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea actualei legi de funcţionare a TVR, astfel încât Televiziunea Română să poată intra în insolvenţă. Aţi fost consultat în acest sens?

S. T.: Da. Am avut mai multe discuţii cu domnul Remus Borza. Este cel care se ocupă la nivelul Guvernului de asemenea soluţii. Am invocat şi alte soluţii, nu am discutat numai acest lucru. S-a discutat şi despre indexarea taxei, de exemplu. În 2002, salariul minim pe economie era 200 de lei şi acum este 850 de lei. Normal ar fi ca taxa să treacă de la nivelul de atunci, la nivelul de astăzi. Toate aceste soluţii le-am trecut în revistă, pentru că, repet, sunt adeptul unei soluţii combinate. Ştiu despre proiectul Ordonanţei de Urgenţă privind insolvenţa, dar nu ştiu unde se află în acest moment. Am citit un asemenea proiect acum o lună, dar nu ştiu cât mai este de actualitate şi în vederile primului-ministru.

Reporter: În ceea ce priveşte indexarea taxei, care au fost propunerile făcute de TVR?

S. T.: Au fost nişte simulări. Am încercat să vedem dacă se creşte de la 4 lei/ lună/ gospodărie la 5 lei, de la 4 lei la 6, de la 4 la 8 lei.

Reporter: Care ar fi cea mai potrivită valoare pentru indexarea taxei TV?

S. T.: 8,5 lei/ lună/ gospodărie. Salariul a crescut totuşi de patru ori, nu de două ori (cât ar fi indexată taxa faţă de nivelul actual, n.r.). Chiar în situaţia în care taxa se va indexa, va rămâne tot cea mai mică din Europa. Va rămâne mult sub penultima ţară care plăteşte taxă TV, Macedonia.

Reporter: S-a spus în mai multe rânduri că TVR este o organizaţie cu o structură învechită, cu foarte mulţi angajaţi şi care reacţionează greu. Ce modificări o să aduceţi la nivelul echipei TVR, având în vedere că televiziunea a trecut deja printr-un proces de concediere colectivă anul trecut? Aveţi în vedere disponibilizări noi sau reducerea numărului şefilor din TVR?

S. T.: Trebuie să vă spun că, din punct de vedere managerial, mai ales pe termen scurt, este o greşeală să pleci de la ideea de a înlocui personalul existent, ierarhiile existente cu altele. O asemenea măsură te obligă să o porneşti de la zero, deci te face să pierzi timp. O corabie se schimbă scândură cu scândură, dintr-un port într-altul. Am spus asta şi la Parlament, la audieri, în 20 decembrie. TVR este un organism atât de bolnav, atât de afectat de succesivele crize, de dezastrul economic în care se află încât este o greşeală să schimbi totul într-o noapte şi să speri că lucrurile vor merge mai bine. Nu vor merge mai bine. Trebuie să foloseşti experienţa oamenilor din televiziune, să te foloseşti de oamenii care au înţeles proiectul de televiziune publică. Gestionarea resursei umane este probabil secretul managerilor buni. Eu nu spun că sunt unul, dar am învăţat măcar din manuale şi din experienţa mea de profesor la universitate aceste lucruri. Nu doresc să dau lumea afară, să produc revoluţii la nivelul personalului - asta la nivelul conducerii. În ce priveşte numărul de angajaţi, suntem 2.451. În acest moment, după restructurarea care s-a făcut, este un număr care echilibrează situaţia dinainte, când erau cu 617 mai mulţi. Erau peste 3.000 de salariaţi. Cred că trebuie o pauză şi apoi continuat procesul de restructurare, dar numai în momentul în care vom avea o altă organigramă decât cea de acum, când vom avea un Consiliu de Administraţie şi vom avea un plan precis, adică să ştim de unde plecăm şi unde ajungem. Doar aşa să dai oameni afară de dragul de a-i da afară e foarte problematic. Cred că şi restructurarea un pic s-a făcut otova. Adică, cred că trebuia mult mai bine precizat ce vrea televiziunea, de cât personal, ce fel de personal, în ce sectoare are nevoie, la ce nivel de calificare. Cred că lucrurile astea, probabil şi din cauza presiunii timpului, au fost oarecum neglijate.

Reporter: Când vă referiţi la o pauză după care trebuie continuat procesul de restructurare, la ce interval de timp vă referiţi?

S. T.: O pauză care se va încheia în această primăvară.

Reporter: Este posibil ca în vară să începeţi un nou proces de restructurare?

S. T.: Nu avem voie prin lege, dar avem nevoie de o nouă organigramă. În momentul în care vom avea o nouă organigramă, vom şti şi despre ce oameni este nevoie, pe ce posturi, pe ce calificări. Cred că o televiziune publică, o televiziune de model BBC, are o problemă în cazul TVR. Este inadecvată, are structuri care nu se potrivesc şi atunci trebuie să aduci structurile la nivelul proiectului de televiziune publică. Vă dau un exemplu. A fost viscolul şi la televiziunea publică erau o emisiune care n-avea nicio legătură cu realitatea românească din acel moment. Am rugat să fim prezenţi la comandament (comandamentul de iarnă, n.r.) şi mai ales în zonele calamitate, pentru că publicul era interesat de viscolul care devasta ţara. Şi oamenii noştri s-au dus peste tot şi într-adevăr în săptămâna aceea Televiziunea Română a fost cea mai prezentă şi a dat cele mai multe informaţii despre situaţia dramatică în care se afla jumătate din România. Eu asta numesc televiziune publică. Când se întâmplă ceva, trebuie să fii primul acolo, să dai cea mai bună informaţie, în cel mai scurt timp. TVR nu este construit pentru asemenea tip de televiziune şi trebuie să facem din mers aceste schimbări. Asta nu înseamnă că dăm oameni afară, ci că schimbăm rolurile lor, încercăm să găsim competenţe. Un exemplu - nu avem un director editorial. Nu avem un board editorial. Vechea organigramă nu a prevăzut acest lucru, va trebui să îl prevedem.

Reporter: Dar aveţi un Comitet Director.

S. T.: Este un Comitet Director şi un Consiliu de Administraţie (potrivit Legii TVR, n.r.). Niciunul dintre astea nu priveşte într-adevăr contentul. Toate televiziunile au un board editorial. A existat şi aici înainte. În toată lumea există un director editorial. Trebuie introduse aceste roluri. Noi încercăm să acoperim altfel. De pildă, directorul de programe acoperă şi partea editorială, la fel şi directorii de canale. Acum nu există o structură foarte bine precizată şi trebuie să ne adaptăm din mers. Ce ar fi trebuit să facem? Să mai aşteptăm un an să începem să facem aceste schimbări, adică să ne transformăm într-o reală televiziune publică, independentă editorial, financiar? Să aşteptăm? Nu, a trebuit din mers să luăm aceste decizii. (…)

Reporter: Pare că vă îndreptaţi mai mult spre o televiziune de ştiri.

S. T.: Nu, deloc. Nu sunt un admirator al televiziunii de ştiri. Unde am fost în televiziune, am făcut talk show-uri şi seriale documentare şi care parcă nu era locul lor acolo. Când am făcut un serial, "Bucureşti strict secret", la o televiziune de ştiri, părea destul de exotic. Nu sunt partizanul televiziunilor de ştiri. Mă interesează să aduc la TVR teatru şi multe filme de calitate, filme de Oscar, filme de telecinematecă, filme de artă, făcute de mari regizori şi cu mari actori. Mă interesează să avem filme documentare. Sunt un admirator al televiziunilor care dau asemenea programe. Cred, de asemenea, că la o televiziune publică trebuie să dăm competiţiile sportive care sunt atât de populare. Trebuie să fie prezente la televiziunea publică Campionatul Mondial de Fotbal, pe care l-am cumpărat în întregime. Jocurile Olimpice s-au dat la televiziunea publică şi sper să mergem în această linie. Eu cred că TVR este o televiziune cu caracter generalist, dar preponderenţa pe canalul 1 va fi news and current affairs, iar canalul 2 va avea o dimensiune cultural-istorică mult mai pronunţată.

Reporter: Revenind la salariaţii din TVR. Aţi vorbit despre presiunea pe care au pus-o salariile pe TVR.

S. T.: În 12 ani s-a trecut de la ceva peste 20% din buget la peste 40% şi, anul acesta, din cauză că salariul minim garantat pe economie a mai crescut, o să trecem de 50%.

Reporter: Dar vă gândiţi să reduceţi salariile, orele suplimentare, sporurile?

S. T.: Din punct de vedere economic, nu văd o soluţie pe termen scurt. Din cauza asta am bătut drumul Ministerului de Finanţe. Am fost cu statistici, am lăsat acolo dosare, am purtat discuţii cu fostul ministru, cu directorul ANAF, cu domnul Gherghina (Gheorghe Gherghina, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, n.r.). Nu s-a conturat o soluţie. Vreau să vă spun un lucru. Problemele TVR s-au agravat într-o asemenea măsură că nu mai depind de deciziile luate în interior. Nu am instrumentele ca să salvez această situaţie, instrumentele se află la Guvern. În primul rând, o nouă lege, apoi modificarea unor hotărâri care au prejudiciat televiziunea de mari resurse. Trebuie tratată structural această chestiune. Dacă peticim, dacă vine Ministerul de Finanţe şi spune "Vă dăm 20 de milioane" să mai scăpaţi un an de zile, asta nu este o soluţie. Noi avem un credit sindicalizat, acordat anul trecut, de 20 de milioane, dar a fost un paleativ, nu soluţia problemei. Ne îndreptăm, şi sper ca Guvernul să ne sprijine, spre o soluţie de fond. Avem nevoie să remodelăm TVR printr-o nouă lege, ca şi ea să fie de sine stătătoare, să poată avea un cash flow suficient pentru a-şi acoperi cheltuielile. Ştiţi ce facem noi acum de fapt? Ne luptăm cu fantomele trecutului. Nu avem resurse. Avem grila de programe cea mai ieftină din istoria televiziunii. Cu sumele pe care noi le-am alocat pentru canalul 1, la Paris sau într-o altă ţară occidentală, se face numai emisiunea meteo, pentru că TVR este înfeudată în datorii şi nu văd o soluţie doar la nivelul managementului din Televiziunea Română. Datoriile au escaladat atât de mult încât depind de o hotărâre de Guvern, de o lege nouă mai ales.

Reporter: Dar o lege nouă este posibil să nu poată fi adoptată anul acesta în Parlament.

S. T.: Televiziunea publică este în pericol. Nefiind în acest an pe agenda celor care decid, a politicienilor importanţi care sunt confiscaţi de două campanii electorale, situaţia televiziunii s-ar putea să nu fie rezolvată, ba dimpotrivă să se agraveze.

Reporter: Tocmai de asta v-am întrebat dacă puteţi face paşi mici până la modificarea legii. O să renunţaţi la plata orelor suplimentare, a sporurilor?

S. T.: Ideea noastră este să reducem cheltuielile mai ales din zona producţiei, ceea ce am şi făcut. Avem alocate pentru grile anumite sume, pentru anumiţi producători, emisiuni şi la cele scumpe am renunţat. Este ceea ce poţi să faci în situaţii de criză - să reduci marile cheltuieli. Cu banii aceia care s-au eliberat am produs nu doar trei ore cât făceam înainte, am produs 10-12 ore de programe, cu care am reuşit un pic să respirăm şi să dăm publicului o altă faţă a Televiziunii Române, mai aproape de modelul meu BBC.

Reporter: Aţi renunţat în special la emisiunile de divertisment. Dar nu vă este teamă că o să se spună că aţi eliminat anumite programe pentru a face loc altora prezentate de prietenii dumneavoastră?

S. T.: Păi domnul Cristoiu a spus public că nu este prietenul meu. Nu v-ajunge? Am invitat oameni care se aflau liberi pe piaţa media, dar nu am discutat numai cu aceştia. Am avut discuţii şi cu alţi mulţi oameni de televiziune, dar nu am reuşit să-i aduc. Fie nu i-am convins pentru că nu plătim bine, fie că televiziunea publică nu mai prezintă interes pentru anumiţi moderatori sau producători de televiziune, fie pentru că aveau contracte în alte parte. Dar eu ştiam că sunt pe sfârşit aceste contracte şi atunci am apelat la ei. Nu am apelat la oameni care erau cu contract în alte televiziuni. Al doilea criteriu a fost faptul că, în clasamentele jurnaliştilor, sunt jurnalişti de cea mai mare autoritate. Am luat un audit cu primii zece jurnalişti ca influenţă în România şi am adus în TVR trei din primii cinci. Cred că, din punct de vedere managerial, a fost o soluţie foarte bună şi în alt sens.

Am spus mai devreme că cea mai mare problemă a televiziunii publice în acest moment sub raportul imaginii este credibilitatea. Avem o credibilitate foarte scăzută, din cauză că întotdeauna televiziunea s-a plasat prost, în sensul de a servi guvernul din acel moment. Publicul vede şi te taxează. El nu vrea o televiziune guvernamentală, vrea o televiziune publică. Este exact ce am spus la 20 decembrie în Parlament. TVR este televiziune publică şi nu una guvernamentală. Ei bine, cu aceşti oameni pe care i-am adus, oameni de opinii diferite, de sensibilităţi diferite, care şi-au făcut un nume fiind fie într-o tabără politică, fie în alta. Aceşti jurnalişti au rolul de a mări credibilitatea TVR. În momentul în care sunt oameni diferiţi ca opinii, care sunt cunoscuţi ca atare, care au convingerile lor pe care le susţin, atunci şi televiziunea câştigă în credibilitate. Pariul credibilităţii a trebuit să-l câştig foarte repede. Dacă stau şase luni şi nu sunt credibil, e timp pierdut şi bani pierduţi. Dacă televiziunea publică este credibilă prin faptul că are jurnalişti cu abordări diferite ale unor subiecte fierbinţi, în momentul acela devii credibil, lumea începe să creadă în tine, să te caute, pentru că dai informaţie bună. Este primul pas ca să-ţi refaci imaginea. Întâi de toate, Televiziunea Română trebuie să îşi refacă imaginea.

Vreau să vă spun că astea trei luni, pentru mine, au fost foarte complicate, poate cele mai complicate din ultimii 24 de ani. Dar au fost şi momente bune. Am avut o discuţie cu Mugur Isărescu şi mi-a spus: "Ştii ce? Mă uit din nou la TVR". Mi s-a părut un elogiu şi a fost unul din puţinele. A fost unul din momentele când am pus garda jos, pentru că eu sunt mai învăţat să fiu certat pentru ce fac la televiziune, deşi aş spune că, în ultimele două săptămâni, am o presă mai curând bună. Presa a început de la acea conferinţă de presă (din 5 martie, n.r.) să se lege de problemele reale şi să vadă cu ce ne zbatem şi asta este bine. Avem mare nevoie de linişte ca să putem să lucrăm. Dar presa a început să se preocupe de problemele reale ale TVR şi pentru că i-am dat informaţiile necesare. E prima dată în istoria TVR când aceste informaţii sunt făcute publice. Alt exemplu. Astăzi (luni, n.r.) m-am văzut cu Patriarhul, care mi-a spus acelaşi lucru, că se simte o schimbare. Nu credeam că se uită la televizor. Trebuie să spun că m-a tuşat. Ai nevoie, când munceşti atât de dur şi în condiţii atât de toxice, cineva să-ţi spună: "E bine ce faci". Nu sunt convins neapărat că e bine, dar cineva spune că te urmăreşte şi îţi spune că e bine. E foarte mult pentru mine.

Reporter: În momentul acesta, în TVR, cele mai mari salarii le au angajaţi sau colaboratori?

S. T.: Nu ştiu şi nici nu vreau să ştiu. Ştiu nişte cifre, dar nu am văzut nicăieri o listă cu salarii, cu venituri şi nici nu mă interesează. Mă interesează bugetul general, mă uit pe buget, pe cheltuieli, cât costă emisiunile, dar cât câştigă unul din angajaţii mei sau cât câştigă un colaborator nu mă priveşte, în sensul în care v-am spus. Dacă mă întrebaţi cât câştigă, este confidenţial, nu pot să vă spun, pentru că se duce în instanţă şi nu vrea să ştie poate nevasta sau copiii cât câştigă. Glumesc. Dar trebuie să vă spun că oamenii pe care i-am adus sunt foarte modest plătiţi în raport cu alte televiziuni.

Reporter: Dumneavoastră ce salariu aveţi la Televiziunea Română?

S. T.: Uitaţi-vă pe site, nu trebuie să vi-l spun eu, e public. Este o cifră oficială. Oricum e mult mai puţin decât câştigam înainte în televiziunile private. (…)

Reporter: Aţi vorbit în prima parte a interviului, dar şi când aţi fost audiat în Comisiile de cultură ale Parlamentului că aveţi nevoie de o perioadă de linişte şi de o perioadă în care televiziunea să fie ţinută departe de conflicte.

S. T.: Uitaţi şi dumneavoastră ce tensiune politică este. Parcă un pic s-a mai atenuat în ultima săptămână, pentru că avem o formulă guvernamentală. Dar trei luni aproape, de când am venit şi până acum o săptămână, a fost zilnic un scandal, declaraţii, contra-declaraţii, o iritare generală în spaţiul public de care televiziunea nu trebuie să se contamineze. TVR trebuie sa fie echidistantă, moderată si mai ales calmă.

Reporter: Vă refereaţi doar la chestiunile politice? Pentru că eu voiam să vă întreb şi altceva. V-aţi confruntat recent cu acuzaţii de cenzură, în urma solicitării dumneavoastră de a întrerupe difuzarea documentarului "Moştenirea clandestină" pe staţia TVR din Republica Moldova. De ce aţi decis să aveţi o intervenţie atât de contestată?

S. T.: Oricine poate să conteste. Am făcut o întâmpinare la CNA (Consiliul Naţional al Audiovizualului, n.r.). N-a fost niciun act de cenzură, nici nu există acest delict sau infracţiune în legislaţia românească. Dar vreau să vă spun că una este politica editorială şi cu totul altceva ce numiţi dumneavoastră cenzura. A nu se confunda. Dacă această televiziune vrea s-o ia spre Belarus şi eu cred că trebuie s-o luăm spre Londra, e un act de cenzură că n-o las să se ducă în Belarus? Ăsta este un aspect. Al doilea lucru, acea emisie nu îşi îndeplinise procedurile pe care trebuie să le îndeplinească orice program în Televiziunea Română pentru a fi difuzat. Era în afara legii complet, nu fusese respectată nicio procedură, nu avea nici fişă de emisie. Nu era planificată, programată, în mod legal.

Reporter: Vă referiţi la staţia TVR din Republica Moldova? Pentru că acest documentar fusese difuzat deja pe TVR 1.

S. T.: Înainte cu două săptămâni de acel incident, i-am spus directorului de programe (Irina Radu, n.r.) să nu mai difuzeze acest serial. De ce? Se dăduse de 70 de ori. Este vorba despre o emisiune despre o singură carte scrisă de Larry Watts. Dumneavoastră ştiţi câte emisiuni s-au făcut despre o carte de-a lui Sadoveanu? Sau ştiţi câte emisiuni s-au făcut despre o carte a lui Nicolae Iorga sau ştiţi câte emisiuni s-au făcut în Televiziunea Română despre poeziile de Eminescu? Mi s-a părut disproporţionat în momentul în care niciuna dintre cărţile apărute în limba română nu s-a bucurat de un asemenea interes în Televiziunea Română. În plus, pentru că trebuie să spun şi lucrul ăsta, nu poţi să faci elogiul lui Ceauşescu, în momentul în care poporul român l-a împuşcat. Judecata istoriei a fost făcută de poporul român. Istoria nu trebuie falsificată. Asta nu ai voie să faci. (…)

Reporter: Dar eu v-am întrebat ca procedură? De ce l-aţi întrerupt chiar în momentul difuzării? Nu vă este teamă că de acum înainte o să se spună că Stelian Tănase poate pune mâna pe telefon şi poate întrerupe difuzarea oricărui program transmis de TVR, care nu-i place?

S. T.: Tănase nu pune mâna pe telefon. Nimeni dintre angajaţi nu ar putea să spună acest lucru. Am decis, fără să pun mâna pe telefon, cu directorul de programe al acestei televiziuni, că acel serial trebuie înlocuit cu altele care au fost ignorate, care n-au fost date. Dai unul de 70 de ori... Pentru că avem în arhivă foarte multe materiale de bună calitate. Acum l-am înlocuit, de exemplu, cu un interviu despre istoria teatrului cu George Banu.

Reporter: Şi a fost cineva sancţionat în acest caz?

S. T.: Nu a fost sancţionat, pentru că nu cred că soluţia este să cenzurezi şi să sancţionezi. Cred că soluţia este să convingi. Eu mă comport în TVR mai mult ca un pedagog decât ca un şef ierarhic. Încerc să conving şi să ajungem împreună consensual la aceeaşi soluţie.

Reporter: Vă întreb dacă a fost cineva sancţionat în TVR, întrucât Televiziunea Română a fost amendată de CNA cu 70.000 de lei pentru trei chestiuni, lipsa casetei martor în acest caz, dar şi pentru aspecte care au încălcat legislaţia audiovizualului din emisiunile "Preţuieşte viaţa" şi "Ora Regelui".

S. T.: Aţi inversat ordinea. Cea mai mare amendă s-a dat pentru alte programe. Nu a fost nimeni sancţionat pentru un act de cenzură.

Reporter: Ştiu acest lucru, dar CNA nu are prevăzut în legislaţie posibilitatea de a sancţiona cenzura.

S. T.: Dacă ar fi fost un act de cenzură, CNA ne-ar fi sancţionat pentru că este un delict foarte grav. Caseta nu s-a copiat dintr-un motiv simplu, Televiziunea Română nu are capacitatea tehnică să asigure această înregistrare.

Reporter: Dar are această obligaţie legală.

S. T.: Să vă dau un exemplu. Televiziunea Română are obligaţia să programeze toate marile competiţii sportive, dar nu spune nimeni din ce bani. Una-i una, alta-i alta.

Reporter: Aţi plătit amenda aplicată de CNA?

S. T.: Nu. O să facem contestaţie, o să ne judecăm. CNA nu s-a îndreptat neapărat împotriva noastră. Repet. Acuzaţia de cenzură a căzut, nu există nicio sancţiune pentru că n-a fost niciun act de cenzură. Cred că CNA a înţeles. De altfel, am trimis o întâmpinare scrisă de avocaţii mei care au arătat foarte exact în ce termeni suntem şi nu a contestat nimeni acel act. Vă spun asta pentru că nu e în regulă să fiu acuzat de cenzură când s-a făcut proba că nu există niciun act de cenzură în acea situaţie.

Reporter: O altă problemă cu care s-a confruntat TVR, chiar înainte ca dumneavoastră să fiţi numit la conducerea televiziunii, a fost colindul antisemit.

S. T.: Eu, când am ajuns aici, scandalul era stins. Nu a trebuit să iau nicio atitudine, pentru că el era deja rezolvat de Comitetul Director anterior. N-am fost pus în faţa situaţiei de a lua vreo decizie. (…)

Reporter: În altă ordine de idei TVR a organizat selecţia naţională a Eurovision la Braşov.

S. T.: Când am venit în TVR, prima mea decizie a fost să solicit Comitetului Director să ne prezentăm la Eurovision. Comitetul Director luase o decizie înainte de venirea mea că nu mergem la Eurovision, cu argumentul că şi alte ţări au renunţat. Eu am spus că trebuie să mergem la Eurovision, că este o problemă naţională. Publicul aşteaptă să ne vadă la Eurovision, vrea să vadă selecţia etc. Am hotărât să mergem la Eurovision, considerând eu atunci că Televiziunea Română nu poate să absenteze la Eurovision după o tradiţie atât de lungă şi Comitetul Director m-a ascultat (…) Trebuie să vă spun că a fost prima mea decizie în Televiziunea Română.

Reporter: Dar acum sunteţi în situaţia de a trebui să plătiţi o taxă. Există pericolul ca România să nu poată participa la Eurovision pentru că nu puteţi achita această taxă?

S. T.: Da, avem de achitat taxa (aproximativ 130.000 de euro, n.r.). Suntem în această situaţie, vom găsi o soluţie. Avem un director economic care se ocupă de lucrurile astea. Eventual, ne ducem la Ministerul de Finanţe cu acelaşi argument. Este o problemă care ţine de România, de prestigiul ei, de prezenţa la o mare competiţie europeană şi unde trebuie să fim neapărat prezenţi. Câştigul de prestigiu şi de imagine este atât de mare încât merită taxa respectivă.

Reporter: Aveţi în vedere şi organizarea altor evenimente care ar putea atrage audienţă? Vă gândiţi să reluaţi tradiţia Cerbului de Aur?

S. T.: Asta ar fi o discuţie pentru altă dată, pentru că resursele aici sunt decisive. Dacă vom avea bani, ne gândim şi la alte evenimente. Noi facem, de pildă, Festivalul Enescu, care este foarte scump, nu aduce deloc audienţă şi totuşi îl facem cu eforturi enorme. Pot să vă spun ca linie generală că vom produce evenimente. Va fi întotdeauna într-o lună un eveniment organizat de TVR. Deja avem planificat pentru aprilie-mai-iunie.

Reporter: Puteţi să ne daţi şi câteva exemple?

S. T.: În general, vrem să ne ducem în ţară, în diferite locuri, cum ne-am dus la Braşov cu deschiderea grilei de primăvară. Vrem să dăm premiile TVR de pildă. Vrem să facem o gală şi să dăm nişte premii, premiul "Alexandru Bocăneţ", premiul "Iosif Sava", premiul "Tudor Vornicu". Este un mare proiect al televiziunii publice. Au fost mari realizatori în istoria televiziunii care merită onoraţi. Vrem să creăm şi o stimulare în mediul nostru profesional. Vom organiza şi Ziua Porţilor Deschise. Avem ideea să deschidem televiziunea, s-o facem prietenoasă, publicul să vină să ne viziteze. Deocamdată, aşa cum s-a purtat TVR în ultimii 25 de ani, pare mai curând o cazemată. TVR are prea mult amintirea Revoluţiei. Episoade esenţiale pentru Revoluţie s-au întâmplat în Televiziunea Română. Cred că acel moment şi mai ales perioada de sub regimul comunist a închis, a făcut-o să rămână un fel de buncăr. Noi trebuie s-o deschidem, trebuie să dărâmăm zidurile.

Reporter: Când veţi organiza evenimentul Premiile TVR?

S. T.: La sfârşitul lunii mai.

Reporter: Dar Cerbul de Aur ?

S. T.: Nu am avut o discuţie serioasă pe acest subiect. Nu a fost pe ordinea de zi în Comitetul Director. Noi am discutat între noi, dar această discuţie, care înseamnă o mare investiţie, nu s-a purtat în Comitetul Director şi nu avem o decizie în acest sens. Asta nu înseamnă că nu vom discuta într-un Comitet Director apropiat această problemă. (…)

Reporter: Spuneaţi că vă bucuraţi că anumite persoane şi personalităţi se uită la TVR. Dumneavoastră vă uitaţi în mod special la vreuna din televiziunile din portofoliul SRTv?

S. T.: Tot timpul mă uit. Când ajung acasă, sunt pe televizor pe Televiziunea Română. Nu m-am uitat până am venit la TVR, dar acum mă uit tot timpul. Este ca şi cum aş fi la serviciu.

Reporter: Care consideraţi că este punctul slab şi punctul forte al TVR?

S. T.: Punctul forte este că am adus nişte personalităţi care să dea această imagine de echidistanţă şi de dezbateri cinstite. Eu nu am venit la TVR să fac propagandă şi să mint lumea. Am venit să spun adevărul. Nu eu, pentru că eu nu apar la televizor, dar prin cei cărora le-am dat o tribună. Mă uit atent la Dinescu, la Nistorescu, la Cristoiu, la Iaru etc. Cred că avem o problemă încă în a ambala bine aceste emisiuni, mai ambalat profesional decât până acum. Nu prea îmi place cum arată. Se vede că la TVR nu s-au făcut de mult talk show-uri. Avem probleme de lumină, de tăietură, de generic. Nu cred că avem cele mai bune generice. Asta face marfa mai puţin apetisantă, dar putem să corectăm pe parcurs aceste lucruri.

Reporter: Aveţi în plan închiderea vreunui post din portofoliu sau transformarea vreunuia? Mă refer, spre exemplu, la TVR 3, care, în ultima perioadă, a fostei conduceri, s-a transformat într-o televiziune orientată spre rural.

S. T.: TVR 3 este un canal făcut din staţiile locale. Sunt masiv prezente acolo programe de la Iaşi, de la Cluj, de la Târgu-Mureş, de la Timişoara, de la Bucureşti şi vom continua pe această linie, pentru că realmente avem şi acolo oameni buni, avem echipamente, este o anumită tradiţie. Asta va fi dimensiunea. Problema este că nu este bugetat, nu avem resurse să dezvoltăm acest al treilea canal. Cineva ar putea spune: De ce nu îl întrerupeţi dacă nu aveţi bani? Este o întrebare la care nu am un răspuns. Nu a fost pus un Consiliu de Administraţie la TVR.

Reporter: Dar vi se pare util TVR 3?

S. T.: Dacă TVR 3 va fi mai mult local decât central, el va fi util. Dacă va încerca să imite TVR 1 şi TVR 2, va fi un eşec. Trebuie din ce în ce mai mult localizat, ca să reuşească. (…)

Reporter: Ce se întâmplă cu acel parteneriat controversat încheiat de fosta conducere a TVR cu Ministerul Agriculturii pentru TVR 3?

S. T.: Am reziliat contractul săptămâna trecută. M-am întâlnit cu ministrul Agriculturii (Daniel Constantin, n.r.) şi l-am reziliat.

Reporter: De ce l-aţi reziliat?

S. T.: Din multe raţiuni, pe care dumneavoastră, presa, le-aţi subliniat.

Reporter: Dar aveţi şi dumneavoastră o opinie în privinţa acestui parteneriat?

S. T.: L-am reziliat. Opinia mea a fost să renunţăm. Nu este suficient? L-am întrerupt.

Reporter: Era păgubos pentru Televiziunea Română sau aţi considerat că nu vă este util?

S. T.: Nu, nu era păgubos pentru Televiziunea Română. Pur şi simplu noi avem foarte multe emisiuni care se leagă de lumea satului. Nu avem nevoie de un contract special care să prevadă aceste lucruri. Nu avem nevoie să avem asemenea constrângeri şi am considerat că este un contract inutil, nu ne face nici servicii, nici deservicii. A fost un moment, a fost o decizie, eu am considerat că a fost greşită şi l-am întrerupt pe răspunderea mea. Am luat această decizie, am vorbit cu Comitetul Director, m-am consultat cu toată lumea, dar, până la urmă, am hotărât lucrul ăsta. Am fost la ministru, am vorbit cu el. Ne-am înţeles foarte bine, am avut o bună discuţie şi pentru colaborarea cu Ministerul Agriculturii. Trebuie să vă spun că emisiunile noastre din lumea rurală fac foarte mare audienţă la nivelul postului, 3 - 4 (nu a precizat la ce target se referă aceste cifre şi Asociaţia Română pentru Măsurarea Audienţelor nu comunică public audienţele înregistrate de TVR 3, n.r.), ceea ce înseamnă mult şi constant. Deci nu avem de ce să renunţăm la aceste emisiuni. Acolo este mare parte din publicul nostru.

Reporter: Dar TVR News, o să încercaţi să creşteţi producţia?

S. T.: Ne-a reproşat CNA acest lucru şi cred că, prin faptul că noi intrăm acum în direct foarte mult, adesea pe TVR News, nivelul producţiei a crescut în raport cu Euronews. Astăzi am văzut întâmpinarea CNA şi ne vom conforma. (…)

Reporter: Ce alte planuri aveţi pentru TVR?

S. T.: TVR a lansat aplicaţiile www.tvrplus.ro, prin intermediul cărora toate emisiunile şi producţiile Televiziunii Române pot fi vizionate, în direct sau înregistrate, pe tabletă şi pe telefonul mobil. Sunt bucuros că în mandatul meu s-a întâmplat acest lucru care se practică peste tot în lumea civilizată.

Reporter: Aveţi în plan dezvoltarea în online a TVR?

S. T.: Trebuie să vă spun că, din prima săptămână în care am venit aici, am luat decizia, nu de unul singur, să ne dezvoltăm în online. La recentul congres URTI (Uniunea Internaţională de Radio şi Televiziune) de la Paris, această chestiune - extinderea pe online - este tratată cu frenezie. Toată lumea este foarte preocupată, pentru că, dacă nu eşti pe online, în doi ani nu mai exişti sau oricum eşti o televiziune de acum 20 de ani. Sunt foarte preocupat ca să deschidem în online cu oarecare viteză şi cu oarecare repeziciune. (…). Pentru acest an, este proiectul meu cel mai important.

Reporter: Aveţi şi alte proiecte în Televiziunea Română?

S. T.: Pregătim cu domnul Radu Preda (jurnalist din TVR, n.r.) o publicaţie în care va apărea programul TVR şi va fi o noutate. Noua grilă va avea o expunere mult mai bună. Asta are legătură însă şi cu publicitatea. Conform unei hotărâri a Guvernului, televiziunile sunt obligate să aibă relaţii directe cu cei care au nevoie de publicitate. Dacă n-ai produse derivate, cum este o publicaţie sau cum este prezenţa pe online, atunci păţeşti ce păţim noi. Noi am pierdut foarte mulţi bani şi o să pierdem şi anul ăsta foarte mulţi bani, milioane, din cauză că nu putem să operăm în acest fel. Şi atunci sigur că trebuie să trecem pe online, pentru că este mersul tehnologiei în acest deceniu, dar, pe de altă parte, trebuie să avem şi alte produse. Sper că, şi prin această publicaţie, dar şi prin prezenţa pe online, să putem să atragem publicitate.

Reporter: Această publicaţie va fi doar online sau va fi tipărită? Cum o să o vindeţi?

S. T.: Tipărită. Sunt discuţii pe care nu le-am încheiat. A fost o discuţie săptămâna trecută mai în amănunt cu Cristian Zgabercea (producătorul general al TVR, n.r.) şi cu Radu Preda. Am convenit nişte lucruri şi sper ca în această săptămână sau săptămâna viitoare să avem proiectul. Este un proiect mai vechi, dar acum am putut să îl discutăm.

Reporter: Aţi spus în mai multe rânduri că vă doriţi mai multă cultură la TVR. Vă gândiţi să solicitaţi la CNA din nou licenţa TVR Cultural sau eventual să transformaţi TVR 2 în TVR Cultural?

S. T.: Aţi pus foarte multe întrebări şi foarte complicate. Cred că trebuie să dăm foarte multă cultură - suntem televiziune publică - pentru că nimeni nu poate să facă asta. Televiziunile private fac afaceri. Noi nu ne putem permite să ignorăm această latură, trebuie să producem venituri, dar sper să le obţinem dincolo de condiţionarea cu publicitatea care este servitutea televiziunilor private. Dar este o problemă. În primul rând, România are cel mai mic consum cultural din Europa, conform statisticilor de la Bruxelles. Şi atunci se pune problema în ce măsură societatea românească vrea să consume cultură, multă şi bună. Avem cea mai mare rată de analfabetism din Europa şi cea mai mare rată de analfabetism funcţional. Sunt oameni care au făcut şapte-opt-zece clase, dar nu pot să descifreze un text de o pagină. Suntem obligaţi, dată fiind această situaţie, nu să renunţăm la cultură, ci, dimpotrivă, să dăm mai multă cultură şi programe educative. În anii '60, lumea americană a constatat acest analfabetism funcţional al societăţii americane, care avea nişte procente îngrijorătoare, şi a creat un serial care se numea "Sesame Street", în care au făcut educaţia unei întregi generaţii. A avut şi mare succes, pentru că era bine făcut. În acest program erai învăţat cum să te speli pe dinţi, cum să te speli pe mâini, cum să treci strada, erai învăţat şi literele alfabetului şi noţiuni elementare de cultură juridică etc. Vreau să facem şi noi asemenea programe. Am avut discuţii cu conducerea Academiei. Trebuie să facem multe programe educative. De pildă, să facem programe în care să explicăm gramatica limbii române, cum vorbim corect, ce înseamnă cuvintele, să dăm proprietatea termenilor. În ultima vreme, românii nu vorbesc o limbă română bună, corectă, gramaticală.

Reporter: Şi aceste programe vor fi difuzate pe TVR 2 sau pe un relansat TVR Cultural?

S. T.: Când am venit aici, am promis să reluăm TVR Cultural, dar nu ştiam situaţia. Nu am fost bine informat. Nu am propus să reluăm licenţa TVR Cultural, pentru că pe acea licenţă a intrat TVR Moldova. Deci nu putem să asigurăm acest lucru în acest moment. Dar TVR 2 va avea programe preponderent culturale, şi în sens cantitativ şi în sens calitativ. Vrem să mărim calitatea întâlnirii publicului cu actul de cultură. (…)

Reporter: În piaţa media există informaţii că urmează să fie numit un nou Consiliu de Administraţie al TVR. Aveţi informaţii în acest sens? Pe cine vă doriţi să aveţi coleg în acest nou CA?

S. T. : Sper. Nu am niciun fel de informaţii. Nu m-am văzut cu oamenii care decid aceste lucruri de când am venit, în TVR, adică de trei luni. Nu din cauză că n-aş fi vrut, dar politicienii fiind tot timpul în criză, pe agenda lor nu intră şi televiziunea. publică. Sper să existe un Consiliu de Administraţie, dar mai ales sper să fie făcut pe criterii profesionale, nu pe cumetrii şi clientelism politic. Spunea un senator la o discuţie pe care am avut-o împreună cu alţi membri din conducerea TVR, că, zece ani, Consiliile de Administraţie nu au făcut decât să se certe, să fie în război. Sper să nu se repete această experienţă. Din cauza asta am solicitat oameni noi în Consiliul de Administraţie şi profesionişti din zona televiziunii sau din zona culturii.

Reporter: Cui i-aţi solicitat?

S. T.: Asta a fost o discuţie publică, s-a făcut şi de faţă cu presa. Nu am solicitat niciun nume. Nu mi-am permis să mă duc la Ponta sau la Antonescu să le ofer nişte nume pe care le-aş vrea în Consiliul de Administraţie. Este exact ce nu vreau să fac şi pentru că nu vreau să mi se facă acelaşi lucru. Trebuie făcută o selecţie conform legii, dar, repet, partidele trebuie să fie mult mai atente, pentru că, până acum, Consiliile de Administraţie nu au ajutat televiziunea. Dimpotrivă, pe durata acestor Consilii, în ultimii zece ani, televiziunea s-a îndatorat atât de mult sub ochii neatenţi ai trecutelor Consilii de Administraţie. Sper acum să vină un Consiliu de Administraţie bun, dedicat televiziunii, cu profesionişti şi cred că aşa am putea avea o şansă să găsim mai repede soluţia de o salva. Eu cred că refacerea televiziunii publice va dura doi-trei ani. Dar se va face numai dacă există un sprijin politic puternic. Cam în 2016 s-ar încheia acest ciclul la capătul căruia s-ar putea spune că televiziunea este funcţională, are un buget pe plus şi este respectată. Acum TVR nu este respectată de public, dar mai ales de politicieni. Deşi ei au băgat-o în pământ, nu o respectă. Am fost mai influent când aveam emisiunea mea - eram moderator şi oricine îmi răspundea la telefon - decât acum când sunt directorul televiziunii şi când politicienii pot să-mi ignore telefoanele. Când aveam emisiunea mea, puteam să sun pe oricine şi îmi răspundea imediat. (…)

Reporter: Aţi fost susţinut la conducerea TVR de Crin Antonescu şi de PNL.

S. T.: Şi de PSD în aceeaşi măsură. De faţă cu mine, la discuţia cu ei, Crin Antonescu l-a sunat pe Victor Ponta şi i-a sugerat această soluţie şi au căzut de acord. Iar eu nu sunt membru al niciunui partid. Am fost poftit aici (nu eu am solicitat postul) pentru că am o lungă experienţă de televiziune, sunt un om de televiziune, am făcut mii de ediţii de talk show-uri de pildă şi peste 100-150 de documentare TV şi am predat televiziune. Cred că această experienţă m-a recomandat. În plus, sunt om moderat, am încrederea publicului. Şi unii şi alţii - social democraţi - au avut încredere. N-am fost numit politic în sensul acesta restrâns, că un partid m-a propus, că aş fi fost clientul politic al cuiva. Nu. Cu două zile înainte să fiu numit, l-am criticat foarte sever pe Crin Antonescu, dar nu a ţinut cont de asta, a ţinut cont că era nevoie de un om cu experienţă, serios - cred că sunt un om serios - la televiziune.

Reporter: În ce relaţii mai sunteţi în prezent cu Crin Antonescu. Aţi mai discutat cu dumnealui după ieşirea PNL de la guvernare?

S. T.: N-am vorbit cu Crin Antonescu dinainte de Anul Nou. Nu ne-am văzut, nu ne-am întâlnit. Şi nici cu Victor Ponta. Sper să-i văd săptămâna asta pe amândoi, pentru că sunt nişte lucruri care trebuie clarificate într-un timp destul de scurt.

Reporter: La ce vă referiţi? La Consiliul de Administraţie?

S. T.: Bineînţeles. Mă refer şi la în ce direcţie o ia televiziunea. Cred că trebuie nişte consultări. E nevoie de sprijin politic, e nevoie de un plan acceptat de liderii politici pe un termen de doi-trei ani, e nevoie de linişte, ca să avem măcar 10% şanse să salvăm televiziunea. Dacă nu, va intra în incapacitate de plată chiar în cursul acestui an. Dar, dacă nu mi se dă acest sprijin strict necesar, voi demisiona. Va trebui o reformă mult mai adâncă şi va fi o situaţie alarmantă pentru televiziune şi eu nu vreau să se intervină numai în condiţii de forţă majoră. Nu vreau ca TVR să ia foc şi să chemăm pompierii. Nu. Dacă suntem prevăzători şi politicienii îşi pun pe agenda lor şi TVR, atunci cred că - cu prudenţă, dar şi cu tenacitate - poate fi salvată. Eu de asta am venit. Mie mi s-a cerut să salvez televiziunea nu pentru că aş fi Mesia. Să fim înţeleşi. Experienţa mea de televiziune m-a recomandat că aş fi capabil să fac lucrul ăsta. În plus, nu am afaceri. Nu sunt implicat cu niciun clan, nu poate nimeni să spună că sunt cu o tabără sau cu alta, ci pur şi simplu a fost o decizie profesională - dacă dai TVR cuiva, să o dai cuiva care ar putea să o gestioneze corect. Ponta şi Antonescu s-au gândit la mine. Le mulţumesc, dar de aici şi până la sprijin concret şi ce urmează să facem e cale lungă. Dacă politicienii care decid nu se implică direct, televiziunea se prăbuşeşte, se scufundă în fiecare zi. Deşi am fost de foarte multe ori la Ministerul de Finanţe, nu s-a desprins nicio măsură. S-a vorbit despre ele, s-a evocat un scenariu sau altul, dar nu s-a avansat nici măcar un pas. Guvernul trebuie să ia urgent măsuri foarte energice.

Reporter: Dar, în general, televiziunea publică a fost privită şi ca un vector de imagine al persoanei politice care a propus conducerea TVR. În acest an electoral, va fi TVR televiziunea lui Crin Antonescu, a lui Victor Ponta, a lui Traian Băsescu?

S. T.: Este exact ce vreau să vă spun. TVR, cât sunt eu aici cel puţin, nu va fi televiziunea nimănui, partid sau afacere. Niciunul din liderii politici nu va dicta în această televiziune, în sensul că ea nu se va politiza, nu va fi ca până acum instrumentul unuia dintre lideri sau partide, Guvern sau opoziţie, Cotroceni sau Victoria. Eu încerc să fac acest lucru - să ţin TVR la egală distanţă, nepolitizată - şi nu spun că aş fi susţinut de politicieni în această idee. Probabil că mulţi parlamentari şi lideri doresc să-şi aservească televiziunea, pentru că aşa au fost învăţaţi. Nici nu poţi să le reproşezi, pentru că 20 de ani au făcut aşa. Îşi imaginează că e normal, că aşa se face, asta-i cutuma. Televiziunea publică - şi această afirmaţie ar putea să mă coste capul - nu va face ghetele niciunui politician. Eu nu sunt văcsuitor de ghete şi TVR nu e ministerul adevărului, nu este o instituţie de propagandă bună de folosit în campaniile electorale. Va fi independentă - cum spune şi legea 41/1994. Este în avantajul televiziunii, pentru că numai în acest fel publicul va vedea că suntem corecţi, că nu-l minţim, că-i oferim adevăr, că suntem echidistanţi şi nepartizani, iar asta este singura soluţie pentru TVR de a-şi câştiga credibilitatea şi, în pasul doi, să înceapă să facă audienţe şi să fie bine şi corect finanţată.

Reporter: În caz contrar, nu o să le mai răspundeţi dumneavoastră la telefon sau o să plecaţi de la TVR?

S. T.: Nu m-a sunat niciun lider politic să mă deranjeze cu ceva. Nu pot să mă vait că se fac presiunii. Mi-ar fi plăcut să mă sune cineva şi să fiu anunţat că s-a găsit o soluţie pentru datoriile istorice ale TVR. Nu, nu m-a sunat nimeni. Am avut linişte din acest punct de vedere. Cred că televiziunii, în anul care vine, îi trebuie în primul rând linişte. Adică, în ciuda furtunii politice care va fi, trebuie să fie un director aici care poate să asigure distanţa egală faţă de toate forţele politice şi liniştea internă ca să putem să reformăm, să schimbăm din mers şi în linişte televiziunea.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici