Scandalul de la Operă continuă: Scrisoarea angajaţilor de la Operă către Iohannis, Cioloş, Şuteu şi Dâncu

Problemele interne din Opera Naţională Bucureşti continuă, o parte a angajaţilor adresând,joi, o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis, premierului Dacian Cioloş, vicepremierului Vasile Dâncu, ministrului Culturii Corina Şuteu, spre a atrage atenţia asupra gestionarării situaţiei de la ONB.

619 afișări
Imaginea articolului Scandalul de la Operă continuă: Scrisoarea angajaţilor de la Operă către Iohannis, Cioloş, Şuteu şi Dâncu

Scandalul de la Operă continuă: Scrisoarea angajaţilor de la Operă către Iohannis, Cioloş, Şuteu şi Dâncu (Imagine: Alexandru Mihaescu / Mediafax Foto)

Un grup de angajaţi şi colaboratori ai ONB (cei rămaşi din întreaga echipă), care au o altă părere decât cea a protestatarilor, în speţă decât cea a angajaţilor instituţiei (artişti lirici, balerini, muzicieni etc) care au ocupat Sala Mare de mai multe ori, atât la finalul lunii aprilie, cât şi în luna mai, desfăşurând proteste de amploare care au culminat cu demisia fostului ministrul al Culturii, Vlad Alexandrescu au adresat o scrisoare deschisă autorităţilor statului român.

Totodată, semnatarii scrisorii se adresează şi preşedintelui Comisiei pentru cultură şi media a Senatului României, Georgică Severin, preşedintelui Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor, Gigel-Sorinel Ştirbu şi şefului Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea.

Motivând succesele înregistrate şi performanţele artiştilor din spectacolele ONB din ultimii ani, grup de angajaţi şi colaboratori ai ONB care se poziţionează diferită faţă de protestatari exprimă: „Am ales să privim pozitiv această criză, oricât de dureroasă ar fi fost pentru noi, în speranţa că va conduce la o re-evaluare a sistemului. Spre dezamăgirea noastră, re-evaluarea se lasă aşteptată, iar mesajul transmis de către cei implicaţi pare a fi acela că nu rezultatele sunt importante. În decursul celor două luni de conflicte – care au condus la destabilizarea totală a instituţiei – am aşteptat revenirea pe o cale echilibrată, raţională şi obiectivă, având ca unic scop menţinerea şi continuarea performanţei obţinute în ultimii trei ani.”.

Acest grup al angajaţilor ONB este de părere că „ultima decizie politică de numire a unui interimar a adâncit criza valorilor în ONB, în loc ca acestea să îşi regăsească echilibrul”, potrivit scrisorii publice semnate de aceştia. Scrisoarea este menită „a enunţa în spaţiul public, în calitate de cunoscători ai problemelor obiective, riscurile la care se expune instituţia şi domeniul” şi atrage atenţia asupra „răului ireparabil provocat, mai ales la compartimentul balet”.

Totodată, semnatarii documentului critică modul de gestionare a crizei de la Operă de către Ministrul Culturii Corina Şuteu, exprimând că abordarea acesteia este „departe de a fi axat pe dialog, transparenţă şi obiectivism”.

Grupul angajaţilor nemulţumiţi de gestionarea situaţiei prezente de la Operă se identifică drept „angajaţi şi colaboratori care nu împărtăşesc vocea celor care au protestat”, insistând pe ideea că: „Pentru noi a rămas un mister abordarea Ministerului Culturii de a soluţiona viitorul instituţiei cu ajutorul celor care denigrau instituţia cu mult timp înainte de pornirea protestelor (protestatari, personal servicii financiar şi administrativ).”

Criticile către Ministerul Culturii se regăsesc scrisoarea semnatarilor care exprimă că nu sunt luaţi în considerare în deciziile luate de Minister: „Probabil Ministerul nu este nici acum încredinţat că, dincolo de cei reprezentaţi prin liderii protestelor, un număr mare de colaboratori şi angajaţi nu sunt reprezentaţi în procesul de luare a unor decizii de natură să îi afecteze personal şi profesional. Cu tristeţe constatăm că vocea Ministerului Culturii a fost de fapt una dublă, cu scopul precis de „a da bine” în presă şi nu de a căuta, cu adevărat, soluţii pentru dezvoltarea instituţiei.”

Angajaţii ONB care semnează scrisoarea afirmă că în privinţa selecţiei managerilor interimari, „numirile au fost mai degrabă instrumentate politic, în detrimentul instituţiei, şi nicidecum orientate spre performanţă şi continuitate, printr-o procedură transparentă şi cu precizarea limitelor şi cerinţelor mandatelor”.

De asemenea, angajaţii ONB semnalează în document alte nereguli: „De ce au fost numite persoane despre care se cunoştea că erau în relaţii conflictuale cu directorul suspendat, al cărui proiect de management se presupune că erau obligaţi să-l continue prin interimatul lor? (Contractul de management al unui interimar nu are proiect de management, ci se încheie pentru proiectul de management în vigoare)”.

Grupul de angajaţi ai Operei prezintă un alt punct de vedere din interiorul Operei Naţionale Bucureşti, aceştia punctând că parte a colegilor lor care au desfăşurat protestul de amploare din Sala Mare a ONB au fost manipulaţi prin acordarea de salarii mai mari, sau diferite funcţii, sau chiar prin minciună („minciuni că odată cu reorganizarea institutiei se vor desfiinţa servicii, birouri, compartimente, vor fi concediaţi sute de oameni”). Semnatarii scrisorii afirmă că un grup restrâns de persoane au preluat conducerea unei instituţii şi au dictat „cine intră în instituţie şi cu cine colaborează aceasta.”

Mai mult, grupul semnatar este de părere că „este cel puţin curios cum din nucleul acestor proteste sunt oameni care au legături de rudenie (de sânge sau de alianţă) cu persoane care au făcut sau fac parte din diverse structuri ale Statului sau sunt cunoscute pentru infracţiuni penale.”

Grupul de angajaţi care au adresat scrisoarea oficialilor statului român expun o serie de întrebări cu privire la cele trei interimate, cel al lui George Călin, mandatul lui Tiberiu Soare şi al lui Vlad Conta, dar şi ultima numire, Beatrice Rancea, spre a fi luate în considerare de aceştia „în procesul de luare a deciziilor în vederea prevenirii riscurilor la care viitorul instituţiei este, din păcate, expus”.

În plus, semnatarii cer lămurirea criteriilor pentru care Beatrice Rancea a fost numită director general interimar al Operei, semnalând mai multe aspecte legate de activitatea acesteia şi solicită lămuriri şi Ministrului Culturii, Corina Şuteu cu privire la separarea Operei de Operetă, a situaţiei angajaţilor dacă se produce acest lucru.

„Credem că rolul Ministerului Culturii nu este acela de a da satisfacţie celui mai vocal şi mai agresiv, ci de a cumpăni cu înţelepciune consecinţele imediate şi pe termen lung ale oricărei decizii de acest fel.”, afirmă angajaţii ONB care adresează scrisoarea.

„Dorim ca Ministerul Culturii să conştientizeze că, prin intervenţiile şi prin „soluţiile” identificate, a girat o aparentă legitimitate unui grup de persoane ce nu o deţinea, iar prin această aparentă legitimitate, Ministerul a contribuit la promovarea negativă a României la nivel internaţional ca o ţară îngenuncheată de mentalităţi şi apucături vechi de tipul nivelării comuniste, în care toţi trebuie să câştige la fel, indiferent de performanţă, ca o ţară în care orice adunare de persoane poate face legea dacă perseverează în intrigă şi jocuri de culise.”, mai precizează angajaţii ONB.

În încheierea scrisorii deschise, semnatarii acesteia afirmă: Noi credem ca rezultatele şi performanţele sunt mai importante decât jocurile de culise. Credem în libertatea de creaţie şi într-un discurs transparent, obiectiv, bazat pe dorinţa de dezvoltare. Credem în reforma sistemului, o reformă reală, care nu poate pleca decât de la premisa onestităţii cu noi înşine si cu ceilalţi. Impostura, ipocrizia şi condamnarea performanţelor la exil sau izolare nu pot duce la dezvoltare pe termen lung. Sperăm ca excelenţele voastre să transmiteţi mesajul corect şi anume că în România performanţa este susţinută, nu pedepsită.”

Pe de altă parte, soprana Irina Iordăchescu a declarat, joi, pentru MEDIAFAX că majoritatea angajaţilor Operei, foştii protestatari din Sala Mare, nu susţin această scrisoare. „Nu noi suntem semnatarii, nu ştim cine sunt semnatarii. Noi ne-am făcut punctul de vedere cunoscut vizavi de situaţia de la Operă şi de conducerea fostului director Dincă.”

Totodată, vineri, 13 mai, protestatarii de la ONB, angajaţii care au ocupat Sala Mare a Operei, în timpul mai multor proteste, au adresat la rândul lor o scrisoare deschisă către Preşedintele României şi către Prim-Ministru al Guvernului României. Aceştia se poziţionaseră ează împotriva uniunii dintre ONB şi Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian”, criticând o serie de decizii la nivel organizatoric ale fostului director al Operei, Răzvan Dincă, dar şi faptul că balerinul şi coregraful Johan Kobborg ar fi fost tratat preferenţial de fostul manager Răzvan Dincă, „Dl. Kobborg (căci despre dumnealui e vorba) a negociat salariul la 7304 euro pe lună dar şi înfiinţarea cu dedicaţie a unui post (inexistent în organigramă) de Director Artistic al Baletului”, se arată în această scrisoare din luna mai, semnată de artiştii de la ONB şi Teatrul de Operetă „Ion Dacian”.

Protestatarii ONB semnatari ai scrisorii deschise de pe 13 mai critică, de asemenea, complicitatea dintre fostul director Dincă şi unii dintre angajaţii instituţiei, denunţând fapte de corupţie de banii publici. 

Pe de altă parte, pe 13 iunie, Ministrul Culturii Corina Şuteu postase pe Facebook o înştiinţare referitoare la planul Ministerului de a soluţiona situaţia de la Operă: „Managerul interimar, dna Beatrice Rancea, a propus continuarea colaborării sub diverse forme atât lui Johan Kobborg, cât şi Alinei Cojocaru cu Opera Naţională, dar condiţiile acestei colaborări trebuie să ţină cont de o contractualizare conformă cu legislaţia în vigoare. Deocamdată această negociere este în impas. Din punctul de vedere al Operei Naţionale dialogul rămâne deschis.”

În plus, pe 14 iunie, Johan Kobborg a afirmat într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook că nu a primit propuneri concrete din partea noului manager al Operei: „Pentru prietenii mei care mă întreabă ce s-a petrecut cu postul meu de la ONB ca director artistic al baletului: În urmă cu două luni am fost şters de pe site-ul instituţiei fără avertisment prealabil sau explicaţii. Ulterior mi s-a interzis să intru în clădire. Am încercat să aflu motivul, dar nu am găsit o explicaţie rezolnabilă în afara invidiei profesionale şi a slăbiciunilor umane. Două luni, doi miniştri şi patru directori mai târziu,cele de mai sus nu au fost explicate public, sancţionate de persoane care aveau prerogative legale să o facă. De exemplu, nu mi s-a propus nimic de către directorul interimar, dar am fost întrebat ce cred despre motivele pentru care angajaţii ONB nu mă mai vor în instituţie. Îşi poate asuma cineva distrugerea echipei naţionale de balet atât de uşor?”, a exprimat Kobborg pe reţeaua de socializare.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici