Avertismentul Comisiei după adoptarea legii care ar întârzia închiderea minelor: „Orice riscuri de reversibilitate vor fi examinate cu atenție, putând atrage consecințe financiare”

„Suntem consțienți de faptul că Parlamentul României a adoptat la 5 august 2026 amendamente la Legea decarbonizării care, printre alte modificări, afectează condițiile de dezafectare a centralelor electrice pe cărbune și lignit și care leagă închiderea acestora de disponibilitatea unor surse alternative similare cu emisii reduse de carbon. Comisia ia act de aceste amendamente aduse Legii decarbonizării, care reprezintă o reformă esențială a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, a cărei intrare în vigoare a stat la baza evaluării pozitive a jalonului 114”, a transmis un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, joi, pentru Mediafax.

„Comisia va examina cu atenție aceste amendamente, care nu au fost încă promulgate de președintele României, și va evalua orice risc potențial de reversibilitate a Jalonului 114. În general, Comisia solicită tuturor statelor membre să își îndeplinească pe deplin angajamentele asumate în temeiul planurilor lor naționale de redresare și reziliență și reamintește că orice riscuri de reversibilitate vor fi examinate cu atenție, putând atrage consecințe financiare”, au transmis oficialii Executivului de la Bruxelles.

De aminit că premierul interimar Ilie Bolojan a respins, luni, solicitarea lui Sorin Grindeanu de a merge la Bruxelles pentru a renegocia termenul de 31 august privind închiderea centralelor electrice pe cărbune. Bolojan a afirmat că România a obținut deja „maximul posibil” în renegocierea jalonului de decarbonizare din PNRR și că o încălcare a angajamentelor asumate ar putea genera pierderi de peste un miliard de euro și blocarea unor tranșe viitoare din PNRR.

În acest context, oficialii europeni au transmis că monitorizează securitatea aprovizionării cu energie a României și primesc permanent informări privind starea sistemului energetic națipnal al României, parte integrantă a rețelei europene.

„În general, monitorizăm îndeaproape securitatea aprovizionării cu energie electrică în țară. Suntem în contact cu autoritățile naționale și cu Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sistem de Transport pentru Electricitate (ENTSO-E), primind în permanență actualizări cu privire la situație. În acest stadiu nu există niciun risc imediat. Furnizarea de energie electrică rămâne stabilă, iar piața funcționează corect”, a comunicat oficialul Comisiei.

Totodată, Comisia au reiterat, așa cum a transmis anterior în exclusivitate pentru Mediafax, că este disponibilă pentru discuții și este pregătită să ofere consultanță cu privire la instrumentele existente în acquis-ul UE pentru a ajuta la abordarea efectelor secetei și este pregătită să convoace o reuniune ad-hoc a Grupului de Coordonare pentru Electricitate, dacă este necesar.

Stadiul jaloanelor

Aspecte-cheie transmise de oficialul Comisiei în rezumat, arată nivelul de îndeplinire efectivă a Jalonul 119a – dezafectatarea unei capacități instalate pe cărbune și lignit (710 MW) – va fi analizată ca parte a ultimei cereri de plată, care va fi depusă ulterior.

Comisia arată că fost foarte multe amânări ale proiectelor care ar fi urmat să ducă la creșterea capacităților României de producția a energiei, în special din surse regenerabile.

Mai mult Comisia subliniază că actuala stare de alertă energetică nu este legată de eliminarea treptată a centralelor electrice pe cărbune și lignit.

Închiderea producției de cărbune până la 31 august:

• „Comisia va examina cu atenție modificările aduse legii privind decarbonizarea.
• Modificările care condiționează închiderea producției de cărbune de disponibilitatea unor active similare cu emisii reduse de carbon ar putea afecta ireversibilitatea închiderii capacităților de cărbune și lignit, evaluate anterior în cadrul Jalonului 114.
• În plus, Jalonul 119a, parte a ultimei cereri de plată care va fi depusă ulterior, impune României să dezafecteze o anumită capacitate de unități instalate pe cărbune și lignit (710 MW).

Ce unități anume să închidă este decizia României.

• Comisia va evalua îndeplinirea Jalonului 119a odată ce România va fi prezentat obiectivul respectiv ca parte a celei de-a șasea și ultime cereri de plată.

Privind utilizarea cărbunelui:

Exploatarea resurselor energetice rămâne în primul rând competența guvernului național (în temeiul articolului 194 din Tratatul UE).

Cu toate acestea, trebuie să reamintim că UE și statele membre sunt obligate prin Legea UE privind clima și prin obligația legală de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până la sfârșitul anului 2030. Acesta rămâne obiectivul UE.

Pentru a îndeplini aceste obiective pentru 2030 și pe termen lung, fiecare stat membru are un Plan național pentru energie și climă, cu foaia de parcurs către angajamentele sale, pe care îl implementează în prezent.

Nu există o soluție mai bună decât accelerarea energiei curate autohtone și îmbunătățirea eficienței energetice.

Ar rezolva aceste modificări situația?

• Situația actuală nu este legată de eliminarea treptată a centralelor electrice pe cărbune și lignit – debitele scăzute ale râurilor pot afecta producția de energie hidroelectrică și nucleară în timpul verii, deși condițiile actuale sunt deosebit de acute.

Comisia este disponibilă să discute și este pregătită să ofere consultanță cu privire la instrumentele existente în acquis-ul UE pentru a ajuta la abordarea efectelor secetei și la asigurarea securității aprovizionării, care rămâne stabilă și nu există nicio preocupare imediată în această etapă.

• Au existat întârzieri semnificative în dezvoltarea alternativelor la sursele de energie extrem de poluante și la activele de generare dependente de râuri, cum ar fi sursele regenerabile de energie (RES), stocarea în baterii sau chiar centralele electrice pe gaz. Amendamentele, permițând potențial redeschiderea activelor de cărbune închise anterior sau utilizarea prelungită a celor existente dincolo de termenul convenit, ar putea încetini și mai mult dezvoltarea activelor de generare alternative.
• Legea decarbonizării este un angajament-cheie în PNRR-ul României. Obiectivul său (eliminarea treptată a capacității de producție a cărbunelui și lignitului în etape și în totalitate până în 2032) rămâne extrem de relevant în situația actuală.
• Această eliminare treptată va accelera dezvoltarea alternativelor, în special a SRE/Surselor Regenerabile de Energie/ și a instalațiilor de stocare de mare capacitate, ceea ce va permite o mai bună reziliență a sistemului energetic românesc, precum și prețuri angro mai mici la energia electrică, afectate în prezent de generarea costisitoare pe bază de cărbune.

Scenariul cel mai sumbru din 2027

De amintit că studiul de adecvanță realizat de operatorul național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, consultat în premieră de reporterul Mediafax, include patru scenarii, cel actual de referință și trei alternative, de la cel mai pesimist la cel mai optimist, privind nivelul de satisfacere a consumului la nivel național în funcție de capacitățile de producție, în bandă sau regenerabile, estimate să iasă sau să intre în implementare, dar și raportat la gradul de adoptare a bateriilor de stocare.

În studiu apare o subliniere importantă a specialiștilor, cu atât mai mult în contextul procesului de închidere a termocentralelor pe cărbune din PNRR: pentru oricare dintre cele trei etape de timp, analizele tehnico-economice au confirmat ca inoportună închiderea unor capacități de generare existente înainte de punerea în funcțiune a capacităților noi prognozate.

Dacă rămân în vigoare actualele politici, programări și tendințe climatice, adică în Scenariul Central de Referință (SCR) pentru 2027, specialiștii estimează că va fi imposibil să fie respectat nivelul limită de adecvanță impus, ceea ce înseamnă un risc global energie nealimentată de aprox. 36.000 MWh anual, echivalentul a peste 10.200 de locuințe la nivel național. În scenariul de referință, numărul orelor de stres operațional și al orelor cu energie nelivrată este mai ridicat comparativ cu scenariile alternative.

Scenariu central de referință pentru 2027 înseamnă:

• retragerea din exploatare a centralelor pe lignit conform Țintei 119 din PNRR (rămân în exploatare un grup la Craiova și un grup la Govora);
• întârzierea punerii în funcțiune a grupurilor noi pe gaze de la centrala Mintia (cea mai mare centrală electrică pe gaze din Europa, cu o putere instalată de 1.700 MW -n.r.)
• o evoluție pesimistă a puterii instalate la prosumatori;
• o evoluție pesimistă a puterii instalate în baterii electrice;
• o putere instalată în electrolizoare de 0 MW;
• se consideră o evoluție realistă a consumului de energie pentru consumatorii noi (vehicule electrice și plug in hibrid, pompe de căldură și centre de date).