Care este impactul asupra prețului energiei electrice și asupra facturilor românilor după închiderea ambelor reactoare de la Cernavodă. Explicațiile expertului Dumitru Chisăliță (AEI)

„În eventualitatea a încă 30 de zile de secetă severă în întregul bazin al Dunării, fără precipitații semnificative, riscul opririi preventive a cel puțin unei unități de la Cernavodă ar crește considerabil. Totuși, pe baza informațiilor actuale, o astfel de oprire nu poate fi considerată certă”, previziona Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată pe 20 iulie, adeverită marți dimineața în cazul Unității 1 și, joi, pentru cel de-al doilea reactor nuclear al unicei centrale nucleare a României.

Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

„Situația pe care o vedem în momentul de față creează costuri”

Dumitru Chisăliță estimează că din punctul de vedere al siguranței alimentării, adică balanța dintre consum și cerere, sunt șanse ca România să treacă cu bine de situația din aceste zile, cu toate capacitățile de producție turate la maximum.

„Chiar dacă vom avea importuri foarte mari și probabil că vom sta în orele de vârf către 3.000 – 3.200 de MWh, adică în zona maximală a importurilor, că vom merge probabil la maxim, așa cum mergem și în momentul de față, cu producția și din hidrocarburi, și cu cărbunele, și probabil în anumite ore, și cu hidro, cred că, mă rog, vom trece peste situația asta, din punct de vedere al dispecerizării, al managementului sistemului. Mă rog, o să fie un pic dificil, o să fie greu, dar cred că vom trece peste asta. Singurul element critic este că vom fi cu toate la maximum, adică orice situație poate să apară în viitor devine critic, fiind cumva la maxim turate toate capacitățile”, a declarat președintele AEI.

Cu cât vor crește prețurile

Estimările nu sunt foarte roz în ceea ce privește prețurile la care va ajunge să fie tranzacționată energia electrică zilele pe Piața pentru ziua următoare (PZU).

„Din perspectiva prețului, mâine o să avem cea mai mare diferență între prețurile orare. Dacă ultima mare diferența a fost de 23 de ori între prețul cel mai mic și prețul cel mai mare dintr-o zi, mâine o să avem 25 pe PZU între prețul cel mai mic și prețul cel mai cel mai mare. Și sincer, mă aștept ca poimâine prețurile pe vârf de consum să fie unele și mai mari decât vor fi mâine. Și probabil în zilele următoare lucrurile nu vor sta deloc bine din perspectiva asta, a prețurilor pe PZU”, estimează Dumitru Chisăliță.

Românii nu trebuie să se aștepte la o creștere imediată a facturilor, dar nici să nu creadă că situația din aceste zile nu se va răsfrânge asupra cheltuielilor lor viitoare.

„În factura românilor, nu o să vedem neapărat mâine sau luna viitoare o creștere, dar situația pe care o vedem în momentul de față creează costuri, costuri care vor fi recuperate de furnizori din viitoarele oferte de preț. Și nu în ultimul rând, situația aceasta introduce probabil o primă de risc, adică furnizorii își vor lua o măsură de securitate ca atunci când se mai întâmplă să aibe o acoperire din perspectiva prețului pe care îl ofertează. Toate asta cel mai probabil vor duce la creșteri de oferte de preț în piață. Nu înseamnă neapărat că crește prețul, dar ofertele, noile contracte posibil să fie mai mari decât ofertele momentane, bazate pe această situație punctuală pe care o avem și care din păcate poate să se repete și anul viitor, ceea ce bineînțeles crează costuri la nivelul furnizorilor”, a detaliat președintele AEI.

Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar prima dată în 23 de ani când cauza este debitul Dunării, după cum explică Dumitru Chisăliță.

„După acel eveniment s-au făcut niște investiții importante, doar că situația de astăzi e mai critică decât situația de atunci. În materialul ce l-am făcut eu am estimat că vom atinge acel nivel minim al Dunării, care a fost în 1985, când am avut 1.400 metri cubi/oră la Baziaș și acum avem 1.600, dar cu luna august secetoasă, cum se arată, din punctul meu de vedere atingem același nivel, în august”, a conchis președintele AEI.

Precedentul din 2003 și riscul pentru Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă

În analiza publicată pe 20 iulie, Dumitru Chisăliță a detaliat cu cifre ce s-a întâmpat acum 23 de ani și ce s-a schimbat atunci în normele producătorului național de energie nucleară.

În august 2003, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, singura în funcțiune atunci a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Abia pe 7 august 2007 urma să fie conectată la rețeaua națională de distribuție Unitatea 2.

Principalele repere ale acelui episod au fost:

• la 23 august 2003, Unitatea 1 a fost oprită preventiv, deoarece nivelul Dunării la Cernavodă nu mai permitea captarea normală a apei de răcire;
• la 24 august 2003, debitul Dunării la Baziaș a coborât la aproximativ 1.640 m³/s, una dintre cele mai mici valori înregistrate istoric;
• la stația hidrometrică Cernavodă, nivelul a ajuns la −187 cm, iar debitul local era de aproximativ 200 m³/s, ceea ce a făcut imposibilă captarea apei prin sistemul normal al centralei;
• reactorul a fost repornit la 16 septembrie 2003, după revenirea nivelului apei.

În urma acestui eveniment, Nuclearelectrica a introdus și a comunicat explicit pragurile operaționale de 2,50 mdMB și 2,35 mdMB în bazinul de aspirație și a modernizat sistemele de captare și răcire.