Care sunt criteriile de identificare a companiilor eligibile pentru contracte prin SAFE și care este punctajul pentru departajare. Răspunsul șefului Cancelariei premierului

România a obținut a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană din cadrul Programului SAFE, de peste 16,6 miliarde euro, dar pentru a o atrage, trebuie să accelereze procedurile de selecție a companiilor pe care le va contracta pentru finalizarea proiectelor, cu termen-limită la sfârșitul anului 2030.

Potrivit cadrului general stabilit, finanțarea prin credite, cu o dobândă foarte mică, de 3%, va fi folosită pentru înzestrarea modernă a Armatei Române şi a infrastructurii asociate – 9,53 miliarde euro, pentru infrastructură duală gestionată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, respectiv capetele din Autostrada Moldovei Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret,  4,2 miliarde euro și pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte forțe din sistemul de apărare națională, 2,8 miliarde euro.

Șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca, a explicat, luni, la întrebarea jurnaliștilor din timpul conferinței de presă pe această temă, care sunt criteriile de atribuire a contractelor.

De exemplu, sunt 21 de proiecte care au legătură cu Ministerul Apărării Naționale, care totalizează 9,53 miliarde de euro, iar zece dintre ele sunt cu achiziții în comun cu alte state, iar 11 sunt cu achiziții individuale ale statului român, după cum a subliniat ministrul Apărării, Radu Miruță, în conferința de joi.

„Vom putea să avem finanțarea alocată dacă putem să o și cheltuim”

Mihai Jurca a detaliat ce se întâmplă în situația în care sunt mai mulți competitori pe același segment din SAFE, practic care sunt criteriile de atribuire.

„Există două componente: cele de eligibilitate, stabilite de Comisia Europeană și pornim de la acea bază, și pe urmă există un set de criterii pe care le asamblăm din cerințele operaționale și cerințele de cooperare industrială sau de producție în România. Evident, termenul de livrare e un alt criteriu extrem de important, vom putea să avem finanțarea alocată dacă putem să o și cheltuim, și ar fi bine să reușim să facem asta până în 2030. Toate aceste elemente se coroborează și creează un anumit tip de profil de eligibilitate. În momentul în care aceste lucruri vor fi coagulate, putem să răspundem mult mai exact la această întrebare”, a declarat Mihai Jurca.

Șeful Cancelariei premierului a anunțat cu această ocazie că se lucrează la o platformă care să poată fi accesată transparent de potențialii contractori.

„Ceea ce vă pot spune și cumva ating intenția de localizare sau de producție în România, în momentul în care aceste programe sau acest contract va fi semnat, lucrăm la o platformă la nivelul Guvernului, astfel încât aceste programe să poată fi prezentate public pe un site, astfel încât toate companiile din România care ar putea fi potențiali furnizori, care, sigur, vor trebui să parcurgă o etapă de certificare sau o etapă de procesare, să poată să-și înscrie disponibilitatea, astfel încât oricare ar fi furnizorul, indiferent despre ce furnizori vorbim, evident ce e eligibil, să poată găsi într-un singur loc și într-o manieră cât mai rapidă furnizori români, companii românești, care să poată să intre într-un lanț valoric și care să ne permită ca într-un timp relativ scurt să producem în România cât mai mult din aceste echipamente sau din aceste programe. Este foarte dificil să vă dăm astăzi niște procente, pentru că tot procesul acesta mai are nevoie de etape”, a detaliat Mihai Jurca.

Atragerea a mai mulți bani în România, un element important de analiză

La întrebarea jurnaliștilor șeful Cancelariei premierului a precizat, referitor la punctaj, că procentul prin care statul reușește să atragă mai mulți bani în România e un element important de analiză, care nu e unicul.

„Nu există un punctaj…Există în ordonanță, dar pornind nu doar de la ordonanță, există o legislație europeană foarte clară pe zona de achiziții militare și mecanismul SAFE se bazează pe acele prevederi legale și, sigur, acelea au fost completate de legislația românească, printre care și ordonanța despre care am vorbit, Ordonanța 62. Există acolo clar toate criteriile și, sigur, procentul prin care noi reușim să atragem mai mulți bani în România e un element important de analiză, dar nu e singurul. Până la urmă vorbim de dezvoltarea capabilităților industriale la nivelul României și la nivel european, dar vorbim și în același timp de dotări de echipamente și de o livrare într-un termen destul de scurt”, a spus Mihai Jurca.

Potrivit demnitarului, contractele care nu sunt finalizate la timp nu se contractează sau nu se angajează ca și credit. Astfel, la fel ca și în PNRR, sumele care nu sunt contractate până în 2030, nu sunt consumate, vor fi sume care nu sunt retrase din acel credit.

Cazul DAMEN

Întrebat punctual despre contractul de achiziționare a două nave de patrulare maritimă (OPV), în valoare de 700 milioane de euro, ministrul Radu Miruță a explicat că prețul propus este influențat de dotări.

Întrebarea a venit în contextul în care, potrivit informațiilor din piață, DAMEN ar putea produce la Galați două astfel de nave cu aproximativ 500 de milioane de euro.

„Prețul este influențat de dotările navei respective. Există în criteriile operaționale pe care Ministerul Apărării le-a transmis, detaliat, linie cu linie, ce tip de dotare este necesară pentru nava pe care Ministerul Apărării are de gând să o achiziționeze și de-acolo se poate compune corectitudinea prețului. (…) Sunt niște caracteristici care au legătură cu lungime, lățime, adâncime, tonaj, radare, tehnologie de tragere, lucrurile astea costă diferit de la opțiune la opțiune”, a explicat ministrul Apărării.

Demnitarul a fost întrebat de asemenea în ce măsură șantierul din Mangalia – în insolvență în prezent, la care statul, prin Ministerul Economiei, deține pachetul de 51%, iar 49%, olandezii de la DAMEN – poate fi considerat eligibil.

„Nu se consideră eligibile șantiere, se consideră eligibile companii care au capacitate să producă. Așa cum am anunțat de la Ministerul Economiei, este o preocupare majoră ca Şantierul Naval Mangalia – 2 Mai să fie implicat în producerea componentelor navale”, a precizat Radu Miruță.

La o altă întrebare privind achiziția navelor de patrulare OPV, ministrul a fost rugat să confirme sau să infirme dacă acestea vor fi produse în România, pentru că, deși există un singur șantier pe care sunt construite nave militare, cel de la Galați, și este cel care produce activ navele militare și care le-ar putea produce în timp util pentru programul SAFE, există informația că MApN nu va semna contractul cu acest șantier și că nici nu va accept o ofertă. Dacă ne puteți confirma sau infirma.

„Nu este o opțiune din partea MApN, Cancelariei, MAI, dacă semnează cu o firmă care are codul fiscal 123 sau 321. Se vor stabili niște criterii operaționale, se vor stabili niște criterii de localizare și se va lua o decizie în acest grup de lucru al statului român cu privire la suma acestor criterii, care trebuie îndeplinite de toată lumea care beneficiază, mă rog, de capacități de producție”, a conchis ministru Radu Miruță.

Care sunt avantajele SAFE

Pentru a beneficia de această finanțare acordată de Comisia Europeană prin Instrumentul SAFE, România a elaborat Planul național de investiții în industria europeană de apărare, iar în 21 noiembrie 2025 acesta a fost aprobat în reuniunea GLI SAFE.

„Obiectivul principal pe care noi îl avem, prin programul și planul pe care l-am depus, este să dezvoltăm industria românească de apărare”, a mai spus șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca.

Potrivit datelor oficiale, prin adoptarea SAFE, Uniunea Europeană a stabilit un nou instrument financiar, garantat din fondurile comunitare, prin care acordă sprijin statelor membre care doresc sa investească în industria de apărare prin achiziții publice comune axate pe capabilitățile prioritare din domeniul militar, capabilități și infrastructură de uz dual.

Sprijinul financiar acordat statelor membre UE prin intermediul SAFE se ridică la suma totală de 150 miliarde EUR. având ca obiectiv finanțarea de investiții urgente și la scară largă în baza industrială și tehnologică de apărare europeană (EDTIB), cu scopul de a stimula capacitatea de producție a statelor membre UE și a remedia lacunele actuale în materie de capabilități. Scopul final al acestor investiții este consolidarea gradului general de pregătire pentru apărare al UE.

Finanțarea prin SAFE este disponibilă pentru perioada 2026-2030 și oferă împrumuturi cu maturitate maximă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani, având o dobândă redusă (maximum 3%). Astfel, România va începe rambursarea acestor sume abia din 2035, într-un interval de 30 de ani.

Principala condiție pentru accesarea finanțării prin SAFE este realizarea achizițiilor publice comune cu cel puțin încă un stat participant (stat membru UE, SEE-AELS sau Ucraina).

În mod excepțional, SAFE permite și achiziții care implică un singur stat membru, însă doar pentru o perioadă limitată de timp – cu condiția încheierii contractului de achiziție până în luna mai 2026.

O altă cerință importantă pentru eligibilitatea achizițiilor în cadrul SAFE este ca cel puțin 65% din costul estimat al produsului final să fie reprezentat de componente provenite din statele participante.