Comisia Europeană înrăutățește previziunile economice pentru România. PIB-ul este așteptat să scadă cu 0,3% în 2026, inflația, la 7,9%. „Economia urmează să iasă dintr-o recesiune ușoară în 2027”

Publicat: 17 11. 2026, 13:57
Actualizat: 17 11. 2026, 15:25

PIB-ul real al României se va contracta în acest an cu aproximativ 0,3%, arată prognoza de toamnă a Comisiei Europene. Economia țării ar urma să accelereze la 1,8% și 2% în 2027, respectiv 2028. Noua prognoză indică o deteriorare a perspectivelor economice față de precedentele estimări. Conform prognozei de primăvară, se estima că economia României va înregistra o creștere modestă, dar creștere: + 0,1%, înainte de a accelera la 2,3% în 2027.

După o creștere moderată în 2025, economia României este așteptată să înregistreze o ușoară contracție în 2026, pe fondul impactului consolidării fiscale asupra consumului privat. Investițiile publice susținute prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) s-au accelerat, compensând parțial cererea slabă din partea consumatorilor, se arată în previziunile publicate marți de Comisia Europeană.

„Se preconizează că o redresare a consumului privat și public, corelată cu o intensificare graduală a investițiilor private, va impulsiona creșterea PIB-ului real până la aproximativ 2% în anii 2027 și 2028. Proiectul de gaze offshore „Neptun Deep” și o competitivitate mai ridicată a costurilor vor susține exporturile, contribuind la reducerea suplimentară a deficitului extern”, conform datelor publicate.

Rata șomajului este prognozată să scadă din nou pe măsură ce redresarea economică prinde avânt în 2027, în timp ce inflația urmează să se tempereze după nivelurile ridicate înregistrate în 2026. Deficitul bugetar (al administrației publice) este estimat să se reducă de la 6% din PIB în 2026 la 5,6% din PIB în 2028, în timp ce ponderea datoriei publice în PIB va crește, cel mai probabil, până la 64% până în 2028, întrucât deficitele guvernamentale continuă să depășească ritmul de creștere a PIB-ului nominal.

Sursa: Comisia Europeană

„Economia urmează să iasă dintr-o recesiune ușoară în 2027”

Potrivit Comisiei, în urma unor măsuri necesare de consolidare fiscală, activitatea economică a României a înregistrat un declin în ultimul trimestru al anului 2025 și în prima jumătate a anului 2026. Consumul privat a scăzut cu peste 2%, pe fondul înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public, în timp ce o rată a inflației de aproape 10% a redus venitul disponibil. Investițiile private au fost frânate de o perioadă prelungită de instabilitate politică, incertitudine economică și creștere a costurilor cu energia.

În a doua jumătate a anului 2026, se preconizează o stabilizare a activității economice, datorită unei redresări graduale a cererii gospodăriilor, a unor exporturi reziliente și a unei formări brute de capital fix care rămâne solidă – parțial ca urmare a finalizării proiectelor din cadrul PNRR. Pentru întregul an 2026, se estimează o contracție a PIB-ului real de aproximativ 0,3%.

În 2027, scăderea inflației, alături de unele majorări ale pensiilor și salariilor din sectorul public, sunt de așteptat să susțină venitul real disponibil, încrederea în economie și consumul privat.

Cu toate acestea, se prognozează o încetinire a creșterii formării brute de capital fix, pe măsură ce efectul investițiilor din PNRR se diminuează. În același timp, o absorbție mai ridicată a fondurilor de coeziune ale UE, precum și stabilizarea și redresarea preconizată a investițiilor private – susținute de o încredere sporită datorită reducerii incertitudinii politice – ar trebui să stimuleze investițiile.

Per ansamblu, PIB-ul real este estimat să crească cu 1,8% în 2027, urmând ca ritmul să accelereze la 2,2% în 2028. Pe măsură ce inflația scade, se preconizează o relaxare a politicii monetare pe parcursul orizontului de prognoză, ceea ce va crea condiții de finanțare mai favorabile și va sprijini creșterea creditării. Demararea exploatării gazelor naturale în cadrul proiectului Neptun Deep este de așteptat să susțină creșterea PIB-ului real și, simultan, să reducă deficitul de cont curent, cu un impact mai pronunțat în 2028. Pe parcursul orizontului de prognoză, deficitul de cont curent este estimat să scadă constant, ajungând la sub 6% din PIB în 2028.

„Riscurile la adresa prognozei de creștere sunt orientate în sens negativ. O eventuală reapariție a instabilității politice ar putea îngreuna consolidarea fiscală pe termen mediu și ar putea afecta încrederea și investițiile private. În plus, incertitudinea privind cererea externă, în special în sectorul auto, precum și îngrijorările legate de prețurile ridicate la energie rămân o provocare pentru sectorul prelucrător”, arată Comisia.

Creșterea șomajului și moderarea avansului salariilor

Conform infromațiilor publicate, condițiile de pe piața muncii au început să se deterioreze încă din 2025, pe fondul unei activități economice temperate. Scăderea gradului de ocupare, care a dus la o creștere a ratei șomajului, este de așteptat să continue și în 2026. Se estimează că rata șomajului va atinge un nivel maxim de aproximativ 6,7% în 2026, urmând să scadă treptat pe parcursul orizontului de prognoză, pe măsură ce activitatea economică își revine. Ca urmare a înghețării salariilor în sectorul public pe o perioadă de doi ani (2025 și 2026), creșterea salariilor nominale a încetinit rapid, în timp ce salariile reale au scăzut în acești ani. Se preconizează că moderarea creșterii salariilor va continua pe parcursul orizontului de prognoză, menținând la un nivel scăzut creșterea costurilor reale unitare cu forța de muncă și susținând competitivitatea externă.

Scădere prelungită a inflației

Potrivit Comisiei, inflația s-a accelerat în a doua jumătate a anului 2025, pe fondul majorării TVA-ului și a accizelor, precum și al eliminării plafonării prețurilor la energie electrică pentru gospodării. Creșterea prețurilor a fost amplificată în 2026 de saltul cotațiilor internaționale ale petrolului și de seceta severă care a afectat piața energiei electrice. Se estimează că inflația medie (măsurată prin IAPC) va crește la 7,9% în 2026, față de 6,8% în 2025. În pofida unei scăderi graduale a prețurilor internaționale la petrol, se preconizează că presiunile inflaționiste subiacente se vor atenua lent în 2027, menținând rata inflației IAPC la o medie de 4,4% – peste intervalul-țintă al băncii centrale (2,5% ± 1 punct procentual). Introducerea sistemului ETS2 în 2028 este de așteptat să încetinească procesul de dezinflație, inflația medie IAPC urmând să scadă doar până la 3,8%. Deficitul guvernamental va rămâne ridicat

„Se estimează că deficitul guvernamental al României va scădea la 6,0% din PIB în 2026, de la 7,8% din PIB în 2025. Această evoluție reflectă impactul măsurilor de consolidare fiscală adoptate în a doua parte a anului 2025, precum și controlul strict al execuției bugetare de până acum în acest an. Cheltuielile curente, ca pondere în PIB, urmează să scadă cu aproximativ 1 punct procentual din PIB în acest an, pe fondul înghețării în termeni nominali a pensiilor și a salariilor din sectorul public. În ceea ce privește veniturile, aplicarea majorărilor de taxe și impozite adoptate în 2024 și 2025 (TVA, impozitarea proprietăților, contribuția pentru sănătate) va duce la o creștere a veniturilor cu 1,2 puncte procentuale din PIB”, conform informațiilor citate.

Pentru anul 2027, se preconizează o scădere a deficitului la 5,8% din PIB, datorită menținerii controlului asupra cheltuielilor curente și a reducerii cheltuielilor publice de capital după finalizarea Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), în special a componentei de granturi. Cheltuielile pentru apărare vor crește pe parcursul orizontului de prognoză, de la 1,7% din PIB în 2025 la 2,2% din PIB în 2028, fiind susținute prin împrumuturi în cadrul programului „Acțiunea de Securitate pentru Europa” (SAFE).

Se estimează că datoria guvernamentală va crește de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la circa 64% din PIB în 2028, evoluție determinată, în principal, de deficitele primare guvernamentale ridicate și de plata dobânzilor, potrivit Comisiei.

Ce se întâmplă la nivelul UE

La nivelul UE, economia și-a menținut ritmul de creștere mai bine decât se preconizase în primele trei trimestre ale anului 2026 și urmează să continue să se dezvolte pe parcursul perioadei analizate în previziuni, în pofida presiunilor inflaționiste mai puternice și mai persistente, precum și a condițiilor de finanțare mai stricte, conform comunicatului transmis.

Previziunile economice din toamna anului 2026 ale Comisiei Europene preconizează o creștere a PIB-ului real al UE de 1,4 % în 2026, mai mare decât preconizaseră previziunile din primăvară. Creșterea este preconizată să continue la 1,4 % în 2027 și 1,5 % în 2028.

Se preconizează că zona euro va urma o tendință similară, estimările fiind că PIB-ul real va crește cu 1,2 % în 2026 și în 2027 și cu 1,3 % în 2028. Inflația anuală este preconizată să ajungă la 3,3 % în 2026 și la 3,2 % în 2027, semnificativ mai mare decât se preconizase în primăvară, înainte de a scădea la 2,3 % în 2028. Se așteaptă ca inflația din zona euro să înregistreze o tendință similară, ajungând la 3,2 % în 2026 și la 3,1 % în 2027 și scăzând apoi la 2,1 % în 2028.