Conflictele recente au contribuit la creșterea ALRO. Marian Năstase: „Industria aluminiului a devenit din ce în ce mai importantă”. Planuri pentru un preț mai mic al energiei

• Începând cu războiul din Ucraina, s-a produs o schimbare de paradigmă, iar partenerii de dialog au conștientizat importanța în creștere a industriei aluminiului, a explicat Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație ALRO.
• În același timp, oficialii au anunțat planurile de investiții pentru eficiența energetică, dar și demersurile pentru a putea beneficia de un preț mai mic al energiei, în creștere în ultimul an, care înseamnă în prezent jumătate din costurile de producție.

Grupul ALRO a încheiat anul 2025 – în care a marcat 60 de ani de activitate și 28 de ani de prezență la Bursa de Valori București – cu o creștere operațională solidă, a anunțat, marți, conducerea companiei, în cadrul unui eveniment de presă cu presa de specialitate, organizat în București.

Grupul ALRO este deținut de Vimetco PLC, din Cipru, companie cu răspundere limitată, care deține pachetul de control de 54,19% din capitalul social al companiei, alături de Pavăl Holding (23,2%) și Fondul Proprietatea (10,2%), restul de 12,4% din acțiuni fiind liber tranzacționabile pe Bursa de Valori București.

Acesta cuprinde companiile ALRO – producător de aluminiu (companie listată la Bursa de Valori București, BVB: ALR), Alum – producător de alumină (companie listată la BVB, segmentul de piață ATS, categoria AeRO), Vimetco Extrusion – producător de produse extrudate, Vimetco Trading – companie de vânzări de aluminiu, Conef – societate de tip holding și de management, 40,1% din CCGT Power Ișalnița – asociat, Stocare Energie Tulcea (SET), asociat al Alum, centrală electrică și instalație de stocare a energiei și Stocare Energie Slatina S.A., filială a ALRO, centrală electrică și instalație de stocare a energiei.

Grupul este integrat pe verticală, fiind organizat pe segmentele alumină, aluminiu primar și aluminiu prelucrat. Atât turnătoria, cât și halele de prelucrare se află în Slatina, iar rafinăria de alumină se află în Tulcea, România. În prezent, Grupul lucrează la integrarea unui nou segment în lanțul său valoric, și anume energia electrică, pentru a putea să-și asigure mai facil necesarul de energie.

Peste 80% din vânzări, la export

ALRO a raportat pentru 2025 pentru venituri de 3,9 miliarde de lei, în creștere cu 14%, într-un context dificil pentru industria aluminiului.

Marian Năstase, președintele CA al ALRO a confirmat, la întrebarea Mediafax, că recentele conflicte armate, începând cu războiul din Ucraina, au dus la o creștere a segmentului.  „Industria aluminiului a devenit din ce în ce mai importantă”, a declarat Marian Năstase.

Potrivit directorului financiar al ALRO, Genoveva Năstase, 361 de milioane de lei, adică aproape 10% din totalul de 3,9 de miliarde de lei din 2025 au venit din industriile aerospațială și de apărare, 1,9 miliarde de lei au provenit din segmentul industrial, 1,24 miliarde, din segmentul electric și electronic, 171 milioane de lei, din industria auto și 119 milioane, din construcții.

Mai mult, cotațiile aluminiului de pe Bursa de Metale de la Londra au crescut și mai mult după escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu, de la aproape 3.000 la sfârșitul anului trecut, la aproximativ 3.500 de dolari pe tonă în prezent, dar rezultatele financiare pentru primul trimestru nu au fost făcute încă anunțate.

Per ansamblu, în 2025 Grupul a avut o producție record de produse prelucrate și se concentrează pe produse cu valoare adăugată mare pentru industriile aerospațială și de apărare, segmente pe care mizează pentru următoarea etapă de dezvoltare, potrivit oficialilor.

Creșterea produselor primare a fost de 5%, iar pe cele procesate a fost de 8%, de la 119.205 tone în 2024, la 129.244 de tone în 2025.

Grupul ALRO a avut profitul operațional înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare (EBITDA) de 219 milioane de lei în 2025. Rezultatul net a fost o pierdere de 47 de milioane de lei, față de un profit de 10 milioane de lei în anul precedent, dar rezultatul net ajustat a fost de 11,6 milioane de lei (față de 15,3 milioane de lei în 2024).

Potrivit companiei, variația majoră a provenit din activități secundare, cum ar fi vânzarea de certificate de emisii în 2024, care nu s-a repetat în 2025.

ALRO rămâne unul dintre marii exportatori ai României, cea mai mare parte, 82% din vânzări, venind din afara țării. Majoritatea exporturilor, 90%, este spre țări din Europa, Germania fiind principala destinație (26%) – dar o pondere de 6% revine Asiei, în speciali Indiei, și 3%, Statelor Unite.

Planuri pentru o energie mai ieftină

Potrivit directorului general al ALRO, Marin Cilianu, investițiile Grupului în tehnologie, pentru creșterea eficienței și calității, au fost de 145 milioane de lei, respectiv aproximativ 30 de milioane de euro.

ALRO continuă investițiile în eficiență și sustenabilitate, într-un context economic volatil, au transmis oficialii companiei.

Una dintre pricipalele provocări ale producătorului în 2025 a fost prețul mare al energiei, cu o pondere de aproximativ 50% din costul de producției, care a pus astfel presiune pe profitabilitate.

Producătorul de aluminiu este în prezent cel mai mare consumator industrial de energie electrică din țară. După închiderea sau suspendare producției unor unități, Grupul consumă în prezent aproximativ 3% din producția de energie a țării, 1,2 milioane MWh/1,2 TWh, față de 7% în trecut.

„Pe partea de sustenabilitate, după cum știți, noi încercăm să ne dezvoltăm și în zona energiei, energia fiind zona din care vin aproximativ 50% din costurile noastre. (…) Și de asta am încercat să intrăm în proiecte energetice. După cum știți, proiectul Ișalnița (în curs de implementare) a fost una din țintele noastre, dar, în același timp, ne-am dezvoltat și niște back-up-uri (soluții de rezervă – eng.). Pentru acest lucru, avem proiectele și am luat acordul de mediu pentru o centrală (electrică pe gaz – n.r.) de 470 MW la Slatina, la nou în curte, și se asemenea, am făcut două firme în care să dezvoltăm stocare de energie în baterii, circa 100 MW în Slatina, 50 MW în Tulcea”, a detaliat Marin Cilianu.

În cazul stocării pe baterii, proiectul este în faza în care s-a solicitat avizul tehnic de racordare (ATR), iar pentru centrala pe gaz, demersul este într-un stadiu mai incipient, de certificare.

Pentru niciun proiect, oficialii nu au dorit să avanseze o valoare a investiției estimată în planurile de fezabilitate, în cazul centralei, argumentând că pentru asta este nevoie de un preț accesibil la gaz.

„Deocamdată ne preocupăm de partea de certificări. Trebuie două ingrediente să ai acces la turbine și se pare că este lungă lista de așteptare la turbine, și să ai un preț accesibil la gaz. Nu numai accesibil, trebuie să ai un contract pe termen lung la gaz. Și situația cu gazul, după cum vedeți, evoluează de la o zi la alta”, a detaliat Marian Năstase, președintele CA al ALRO.

La întrebarea Mediafax, președintele CA al ALRO a confirmat că au fost și sunt în derulare discuții cu ambii parteneri al proiectului Neptun Deep, Romgaz și OMV Petrom, privind gazele naturale care vor fi produse în Marea Neagră începând din 2027.

„Noi, prin Ișalnița, s-a încercat să se se acceseze această resursă de gaz. S-au făcut niște cumva niște licitații care nu înseamnă neapărat că s-au vândut, un fel de rezervare de capacitate. Deocamdată așteptăm. Nu este o chestie care să fie palpabilă”, a declarat Marian Năstase.

„Suntem în corespondență, dar nu aș vrea să intrăm mai mult în detalii”, a precizat Marin Cilianu.

În cazul proiectului Ișalnița, ALRO este acționar minoritar (40,1%), alături de cel majoritar, Complexul Energetic Oltenia (59,9%), în entitatea creată pentru proiect (SPV – Special Purpose Vehicle ), o centrală electrică pe gaz de 850 MW, un contract de 759 de milioane de euro, a cărei licitație a eșuat a doua oară, în ianuarie.

În contextul eșecului licitației, CCGT Power Ișalnița, compania s-a reorientat și ar urma să construiască aici instalații de stocare.

„La Ișalnița, capitalul propriu pe care trebuia să-l aducem noi este deja acolo. Acum încercăm o conversie, înțeleg că sunt permise bune să mergem pe construirea de baterii, ne reafirmăm interesul să fim un proiect și avem 43 de milioane de euro de trei ani de zile blocați acolo, alocați pentru acest proiect, cash, există în conturile SPV-ului”, a precizat peședintele CA al ALRO. Capacitatea de stocare care se discută este de 1.000 de MW.

„Lucrurile se derulează, este un proces care se întâmplă cu Comisia Europeană, este o procedură, pentru că se trece de pe Fondul pentru modernizare, de pe axa neprioritară, unde era gazul, pe axa prioritară, care este cu stocarea și energie electrică și trebuie parcurși niște pași procedurali”, a explicat Marian Năstase.

Solicitări pentru o ieftinire de 25% a prețului energiei

Tot în cadrul demersurilor pentru obținerea unui preț mai bun la energie, dat fiind că este cel mai mare consumator industrial de energie electrică din țară, conducerea grupului a anunțat marți că a propus autorităților statului român ieftinirea administrativă a curentului electric cu până la 25% pentru această categorie de consumatori.

Propunerea a fost făcută în baza noul cadru european privind ajutorul de stat – CISAF (Clean Industrial Deal State Aid Framework), care a fost adoptat anul trecut  la nivelul UE pentru a susține competitivitatea și decarbonizarea industriei europene.

Potrivit datelor furnizate de ALRO, secțiunea 4.5 din CISAF permite statelor membre să acorde ajutoare pentru reducerea temporară a costurilor cu energia electrică pentru industriile electro-intensive, iar sprijinul acordat nu reprezintă o subvenție permanentă pentru costurile operaționale, ci un mecanism tranzitoriu condiționat de investiții în decarbonizare şi eficiență energetică, iar beneficiarii trebuie să reinvestească o parte relevantă a ajutorului în eficiență energetică, flexibilitate energetică, electrificare, măsuri de decarbonizare etc.

Astfel, mecanismul funcționează prin așa-numita formulă „4 X 50″: reducere cu 50% a prețului mediu anual al pieței angro, cu prag minim de preț de 50 euro/MWh, pentru 50% din consumul anual eligibil și cu obligația de a reinvesti 50% din ajutor în măsuri de decarbonizare.

Potrivit estimărilor companiei, aplicarea mecanismului ar duce la reducerea cu până la 25% a costurilor totale ale energiei electrice pentru companiile eligibile.

„Noi am propus această schemă. E clar că bugetul de stat al României nu are bani să o susțină, astfel că am propus ca sursă de finanțare Fondul de Modernizare. Am trimis-o la trei ministere (Energie, Economie și Finanțe – n.r.), la Președinție și la Consiliul Concurenței″, a declarat Marian Năstase.

Bogdan Chirițoiu: „Aici stăm mai prost decât alte state din Uniunea Europeană”

Această schemă a fost menționată de președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, în februarie, când declara că statul român ar trebui să găsească o formulă pentru ca marii consumatori industrială să poată avea prețuri mai mici la energie, care să le asigure competitivitatea mai ales față de companiile din afara blocului comunitar.

Pentru a putea concura cu companii din restul lunii, Europa – și cu precădere România – trebuie să ajute industria energointensivă să poată beneficia de prețuri mai mici, iar în acest sens, companiile, autoritățile de reglementare, atât din energie, cât și din concurență, și legiuitorii trebuie să ajungă la o formulă de implementare, spunea Bogdan Chirițoiu în februarie.

Potrivit lui Bogdan Chirițoiu, pe baza datelor Eurostat și din piață, din 2024, consumatorii casnici români nu plătesc mai mult decât alții din Uniunea Europeană, industria noastră nu plătește mai mult decât cei din Uniunea Europeană, costurile sunt aici chiar mai mici decât în Germania.

„Dar am luat și mari consumatori energetic, siderurgie: companiile în România plătesc mai mult decât cele din Germania. Deci problema nu e pe populație în general, problema nu e la industrie în general, dar problema este la companiile care consumă multă energie, deci pentru care energia e un cost important de producție. Aici stăm mai prost decât alte state din Uniunea Europeană”, a explicat Bogdan Chirițoiu.

Mai mult, aceste date vin în contextul în care România nu mai are „plajă fiscală” pentru ajutoare în comparație cu alte țări membre.

„Nici n-avem bani ca ei. Uniunea Europeană și-a flexibilizat regulile, a intrat un regulament – CISAF (Clean Industrial Deal State Aid Framework – n.r.), care a intrat în vigoare la mijlocul anului trecut, iar Germania folosește aceste flexibilizare a regulilor ca să subvenționeze tarifele de transport și de distribuția electricității. Noi n-o să avem bani, bine, mai nimeni n-are banii Germaniei în Uniunea Europeană. Germania a avut excedent bugetar, da, noi și alți avem deficit bugetar. Da, deci n-avem bani precum nemții. Și atunci trebuie să găsim alte formule prin care să avem totuși o electricitate mai ieftină pentru companiile din România”, a declarat șeful autorității de concurență.

Potrivit lui Bogdan Chirițoiu, în modelele pe care le dă Comisia, e o variantă de a face contacte directe între producătorii de regenerabile, iarăși implicând și o garanție de stat.

„Deci sunt mecanisme care sunt acum permise sau încurajate de legislația europeană și aș vrea asta să ne concentrăm în România. Deci în perioada următoare să găsim formule în care consumatorii noștri mari de energie pot să aibă asigurată furnizare de energie la costuri mai mici decât costurile de piață care-s date și vor fi date de gaz și în viitor”, a subliniat președintele Consiliului Concurenței.

„În orice piață prețul este dat de costul cel mai mare de producție, care la electricitate este gazul, așa-i la noi și așa e majoritatea țărilor din Uniunea Europeană și așa o să fie pe ceva timp de acum înainte. Da, există și producător, după cum scrieți și voi, există producători care au costuri mult mai mici și atunci important e se găsești o formulă prin care producători cu costuri mai mici îți acoperă industria. Deci asta mi-aș dori și Consiliul va sprijini eforturile Guvernului și ale reglementatorului (ANRE) în acest sens”, a declarat Bogdan Chirițoiu.

Întrebat care sunt responsabilii pentru găsirea și implementarea unei astfel de formule, Bogdan Chirițoiu a spus că primul pas ar trebui făcut de companiile vizate.

„În primul rând sunt discuții în piață. Eu zic că în mod normal piața trebuie să vină cu propunerile astea. Sunt companii ca vor să vândă electricitate, sunt companii care au nevoie. Ei trebuie să vină să negocieze între ei și acolo unde au nevoie de stat… Sfatul meu este să vorbească cu ANRE-ul, dar și cu ministerul Energiei. Deci până la urmă, așteptarea mea este va fi nevoie niște garanții de stat și asta vor fi emise, bănuiesc de Guvern, nu știu, vom vedea schema, vom face o schemă de garanții de stat, vom vedea cine o va administra. Eu sper că de anul acesta. Deja regulamentul e de anul trecut, CISAF. Comisia ne-a dat ceva, niște îndrumări, momentan n-avem multe exemple în Europa, e adevărat”, a conchis Bogdan Chirițoiu.