Consumul de benzină a crescut și în aprilie, dar mai puțin decât în martie. Dumitru Chisăliță (AEI): „Este un indiciu că populația și companiile încep să își ajusteze comportamentul” – ANALIZĂ

Vânzările de benzină au crescut cu 1%, iar cele la benzină aproape că au stagnat în aprilie, față de luna martie, când abia își făcea simțită apariția criza combustibilului de la nivel mondial, declarată chiar prin ordonanță de urgență la nivel național, după escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu, implicit blocarea Strâmtorii Ormuz, potrivit celor mai recente date privind consumul de carburant, pentru primele patru luni ale anului, furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) la solicitarea reporterului Mediafax și analizate pentru agenția de presă de Dumitru Chisăliță.

Creșterea vânzările stațiilor de alimentare la nivel național din aprilie este semnificativ mai mică decât în martie, când au apărut creșterile de prețuri la combustibil, una din urmările în lanț ale conflictului din Orientul Mijlociu, care a debutat pe 28 februarie, și a închiderii Strâmtorii Ormuz, căreia îi revine aproximativ 40% din traficul petrolier maritim global.

Sub impactul evoluțiilor de pe bursele de mărfuri naționale și internaționale, pe 26 martie, Guvernul Bolojan declarat, printr-o ordonanță de urgență, situația de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, respectiv benzină și motorină și a instituit o serie de măsuri de protejare a economiei și populației pe durata situației de criză. Actul normativ a intrat în vigoare din 1 aprilie, până pe 30 iunie, după care, deocamdată, nu a mai fost prelungit, cum se poate, teoretic, conform legii, succesiv, pentru durate de câte cel mult trei luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat situația de criză.

Cifrele-cheie din aprilie

Conform datelor INS obținute de Mediafax, care nu cuprind vânzările MOL România Petroleum Products, cosumatorii au cumpărat în aprilie 467 de milioane de litri de motorină diesel, 153 de milioane de litri de benzină și 33 de milioane de litri de GPL.

În martie, consumul de motorină din martie a fost nesemnificativ mai mic la nivel național, de 180.500 de litri, respectiv 0,04%, în timp de la benzină fusese de 152 de milioane de litri și 34 de milioane de litri de GPL.

Cu o lună înainte, consumul era de 386 de milioane de litri de motorină diesel, 129 de milioane de litri de benzină și 31 de milioane de litri de GPL.

Astfel, creșterea consumului de benzină în aprilie s-a redus la doar 1%, iar cea a motorinei a fost aproape în stagnare.

Avansul volumelor vândute în martie 2026 față de februarie 2026 era, rotunjit, de 20,9% la motorină, de 17,8% la benzină și 9,6% la GPL.

Dumitru Chisăliță: „Benzina și motorina nu sunt simple produse comerciale”

Contactat de Mediafax, președintele AEI a analizat cifrele furnizate în exclusivitate de oficialii INS, în contextul crizei declanșate de evoluțiile din Iran.

„Primele patru luni ale anului 2026 transmit un mesaj aparent paradoxal pentru piața carburanților din România: prețurile au crescut semnificativ, însă consumul nu doar că nu s-a redus, ci, în unele luni, a înregistrat creșteri mai mari decât în anul precedent. Acest comportament confirmă încă o dată că benzina și motorina nu sunt simple produse comerciale, ci resurse esențiale pentru funcționarea economiei și pentru mobilitatea populației.

Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, nivelul prețurilor a urcat considerabil. Benzina a depășit pragul de 9 lei/litru în luna martie, iar motorina s-a apropiat de 10 lei/litru, niveluri care cu un an înainte păreau puțin probabile. În aprilie, deși s-a înregistrat o ușoară corecție, prețurile au rămas cu aproape 20% mai mari la benzină și cu aproape 30% mai mari la motorină față de aceeași lună din anul precedent.

În mod normal, teoria economică ar sugera că o asemenea creștere a prețurilor ar trebui să determine reducerea consumului. Datele arată însă contrariul. În martie 2026, consumul de benzină a crescut cu 17%, iar cel de motorină cu 21%, procente superioare celor înregistrate în martie 2025. Explicația este simplă: cererea de carburanți este una dintre cele mai puțin elastice din economie. Pentru majoritatea populației și pentru companii, deplasările și transportul mărfurilor nu pot fi amânate sau înlocuite peste noapte. Carburanții rămân un bun de strictă necesitate, iar costurile suplimentare sunt absorbite, cel puțin pe termen scurt, de consumatori și de mediul de afaceri.

Există însă o diferență importantă între benzină și motorină. În timp ce benzina este utilizată în principal de persoanele fizice, motorina reprezintă combustibilul economiei reale: transport rutier, agricultură, construcții și industrie. Din acest motiv, creșterea prețului motorinei are efecte în lanț asupra tuturor bunurilor și serviciilor. Fiecare litru mai scump înseamnă costuri suplimentare de transport, care se regăsesc ulterior în prețurile produselor alimentare, ale materialelor de construcții sau ale serviciilor logistice. Astfel, impactul motorinei depășește cu mult sectorul carburanților și contribuie la presiunile inflaționiste.

Piața începe să dea primele semne de adaptare

Totuși, analiza datelor din aprilie 2026 sugerează că piața începe să dea primele semne de adaptare. Creșterea consumului de benzină s-a redus la doar 1%, iar cea a motorinei a stagnat. Nu este încă o reducere a consumului, dar este un indiciu că populația și companiile încep să își ajusteze comportamentul: deplasări mai puține, optimizarea rutelor, utilizarea mai eficientă a flotelor sau amânarea unor activități cu costuri ridicate. Aceste schimbări apar, de regulă, cu întârziere, după ce consumatorii resimt efectele repetate ale scumpirilor.

Privind înainte, întrebarea nu este dacă prețurile ridicate vor influența consumul, ci când și în ce măsură. Dacă nivelurile actuale se vor menține sau vor continua să crească, este probabil ca efectele asupra cererii să devină tot mai vizibile în a doua parte a anului. În schimb, o eventuală stabilizare sau reducere a prețurilor ar putea menține consumul la niveluri apropiate de cele actuale, susținând activitatea economică.

Concluzia este că piața carburanților traversează o perioadă în care reziliența cererii ascunde vulnerabilități importante. Deocamdată, economia și consumatorii absorb costurile suplimentare, însă această capacitate nu este nelimitată. Primele luni din 2026 demonstrează că mobilitatea și activitatea economică au continuat să prevaleze în fața creșterilor de preț, dar semnalele din aprilie indică faptul că limita de suportabilitate începe să fie atinsă. Evoluția următoarelor luni va arăta dacă această reziliență se va menține sau dacă piața va intra într-o nouă etapă, în care prețurile ridicate vor începe să reducă efectiv consumul și să încetinească ritmul activității economice”, a transmis Dumitru Chisăliță în analiza pentru Mediafax.