Vânzările de combustibil au crescut în România, în ciuda crizei declanșate de războiul din Iran. Dumitru Chisăliță, AEI: „Pe consumatori nu i-a speriat prețul” – Datele oficiale ale INS

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

Vânzările stațiilor de alimentare la nivel național din primul trimestru, finalizate și transmise de oficialii INS joi, arată că persoanele fizice sau juridice nu s-au speriat de creșterile de prețuri la combustibil, una din urmările în lanț ale conflictului din Orientul Mijlociu, care a debutat pe 28 februarie, și a închiderii Strâmtorii Ormuz, căreia îi revine aproximativ 40% din traficul petrolier maritim global.

Perioada analizată include și momentul în care, sub impactul evoluțiilor de pe bursele de mărfuri naționale și internaționale, pe 26 martie, Guvernul Bolojan declarat, printr-o ordonanță de urgență,  situația de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, respectiv benzină și motorină și a instituit o serie de măsuri de protejare a economiei și populației pe durata situației de criză. Actul normativ este în vigoare din 1 aprilie, până pe 30 iunie și poate fi prelungit succesiv pentru durate de câte cel mult trei luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat situația de criză.

Care este de fapt impactul asupra prețului la pompă al ordonanței prin care s-a declarat criza carburanților. Dumitru Chisăliță, AEI: „Riscul de penurie a scăzut destul de mult”

Experții solicită Guvernului să nu adopte proiectul de OUG pentru declararea crizei pe piața țițeiului și petrolului și limitarea adaosurilor. Impactul estimat de AEI

Câți combustibili s-au cumpărat în România

Volumele de carburanți în martie sunt semnificativ mai mari decât în luna anterioară și au avut un trend ascendent mai abrupt decât cel înregistrat în același interval de anul trecut, potrivit datelor INS.

Pe scurt, șoferii au cumpărat în luna martie 467 de milioane de litri de motorină diesel, 152 de milioane de litri de benzină și 34 de milioane de litri de GPL.

(Notă: Datele nu cuprind vânzările MOL România Petroleum Products).

Cu o lună înainte, consumul era de 386 de milioane de litri de motorină diesel, 129 de milioane de litri de benzină și 31 de milioane de litri de GPL.

Astfel, avansul volumelor vândute în martie 2026 față de februarie 2026 este, rotunjit, de 20,9% la motorină, de 17,8% la benzină și 9,6% la GPL.

Creșterile sunt vizibile dacă se compară luna martie 2026 cu martie 2025, dar și mai relevant este trendul ascendent mai semnificativ în lunile din 2026, cu un nou război apărut pe plan global, față de 2025, destul de liniștit, cel puțin din perspectiva evoluțiilor la pompă, nu cele de pe scena politică.

În martie 2025, românii au cumpărat 441 de milioane de litri de motorină diesel, 140 de milioane de litri de benzină și 29 de milioane de litri de GPL.

La un scurt calcul comparativ, rotunjit la ordinul milioanelor, creșterea de la pompă în martie 2025 față de februarie 2025 este mai mică față de 2026, respectiv de 9,15% la motorină, de 12% la benzină și 3,5% la GPL.

Sursa: INS

Cum se justifică creșterea consumului

Fie că au cumpărat mai mult carburant pentru mai multe drumuri, fie că au făcut stocuri, românii nu au fost sensibilizați de prețurile de la pompă, a conchis Dumitru Chisăliță, președintele AEI, la o interpretare rapidă a cifrelor furnizate de INS reporterului Mediafax.

În general, creșterea prețului determină reducerea cererii, dar la noi, conform datelor interpretate la prima vedere, creșterea prețului a însemnat creșterea cererii și atunci, prima concluzie a lui Puiu Chisăliță este că românii nu au fost sensibilizați de preț, iar avansul de la lună la lună, înregistrat și anul trecut, este mai mare în 2026

„Teoretic, creșterea semnificativă a prețurilor ar fi trebuit să determine un consum mai mic, nu mai mare sau, să zicem, cel mult egal. Dar, cum avem un consum mai mare, spun că, în primul și în primul rând că la noi consumatorul nu a a fost sensibilizat sub nicio formă de creșterea prețului”, a explicat președintele AEI.

Dumitru Chisăliță nu exclude varianta ca românii să fi cumpărat mai mult combustibil pentru stocuri sau pur și simplu au circulat mai mult, dar datele statistice – de exemplu kilometri parcurși – nu sunt suficiente pentru a trage o analiză mai exactă.

„Ceea ce este clar este că pe consumatori nu i-a speriat prețul”, a conchis Dumitru Chisăliță pentru Mediafax.