Costurile războiului și presiunea cheltuielilor pentru apărare lovesc infrastructura. Un mare proiect feroviar al UE, amânat cu 10 ani

Cu o valoare estimată la aproape 24 de miliarde de euro, Rail Baltica este unul dintre cele mai ambițioase proiecte de infrastructură din regiune. Linia, cu o lungime de 1.230 de kilometri, este finanțată de Polonia, statele baltice și Uniunea Europeană și are rolul de a conecta Varșovia cu Lituania, Letonia și Estonia, integrând aceste țări în rețeaua feroviară europeană și reducând dependența de infrastructura moștenită din perioada sovietică, construită pe ecartament rusesc, relatează Financial Times.

Malepszak a declarat că finalizarea proiectului până în 2030 este nerealistă și a estimat că întreaga linie ar putea fi gata în 2040. În opinia sa, autoritățile naționale și europene ar trebui să renunțe la ceea ce el a numit o „autoamăgire” privind respectarea actualului calendar.

Planul „Readiness 2030”: UE mobilizează sute de miliarde de euro pentru apărare

Polonia primește cea mai mare sumă prin SAFE. Majoritatea fondurilor merg în industria poloneză

Costul războiului și apărării pun presiune pe bugete

Posibila amânare scoate în evidență tensiunile tot mai mari dintre ambițiile de infrastructură ale Uniunii Europene și realitățile bugetare și de securitate din statele aflate în proximitatea Rusiei. După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Moscova, Polonia și țările baltice și-au majorat semnificativ cheltuielile pentru apărare, iar Varșovia a ajuns, raportat la PIB, cel mai mare cheltuitor militar din NATO.

În paralel, infrastructura de transport a devenit o componentă esențială a planificării defensive europene. La o reuniune desfășurată în februarie, la Varșovia, miniștrii transporturilor din Franța, Germania și Polonia au convenit să acorde prioritate investițiilor feroviare care ar putea facilita deplasarea rapidă a trupelor și echipamentelor militare către flancul estic al NATO în eventualitatea unui atac rusesc. Anul trecut, comisarul european pentru transporturi avertiza că drumurile, podurile și căile ferate ale Europei nu sunt pregătite pentru transferul rapid al tancurilor, trupelor și munițiilor în caz de conflict.

Totuși, conducerea companiei mixte Rail Baltica, care coordonează proiectul pentru statele baltice, are o poziție mai rezervată. Directorul general Marko Kivila a afirmat că planurile de construcție sunt în continuare aliniate cu obiectivul din 2030, însă a admis că finanțarea rămâne factorul decisiv și că orice întârzieri semnificative în asigurarea fondurilor ar impune ajustarea calendarului.

Comisia Europeană insistă, la rândul său, că anul 2030 rămâne un termen „obligatoriu din punct de vedere juridic” pentru întregul proiect, inclusiv pentru secțiunea poloneză, subliniind că anumite porțiuni sunt deja parțial finalizate și au beneficiat de sprijin consistent din fonduri europene.

Una dintre cele mai mari probleme rămâne însă explozia costurilor. Dacă în 2017 statele participante estimau valoarea totală a proiectului la 5,8 miliarde de euro, un audit comun realizat în 2024 a ridicat nota de plată la 23,8 miliarde de euro. Din această sumă, 15,3 miliarde de euro ar urma să fie necesare doar pentru construcția unei prime linii ferate simple.