Cristian Socol: Despre cel mai grav simptom al crizei economice și sociale profunde în care se află România – pierderea locurilor de muncă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

Am demonstrat în analize anterioare că România se află într-o criză economică și socială profundă, nu doar în recesiune tehnică. Transformarea unei probleme bugetare rezolvabile într-o criză economică structurală este validată de un simptom grav – pierderea consistentă de locuri de muncă. Și nu este un proces în care contribuția definitorie să vină din schimbările datorate implementării AI. Vorbim despre efectul unui management eronat din punct de vedere macroeconomic, în care fundamentarea, secvențialitatea și implementarea măsurilor au fost greșite.

Am analizat evoluția principalilor indicatori pentru starea pieței muncii din România. Cel mai ridicat Indice al mizeriei din ultimii aproape 3 ani, scăderea efectivului salariaților cu 60.100 persoane, accelerarea șomajului în rândul tinerilor, detensionarea condițiilor de pe piața muncii din perspectiva firmelor și înrăutățirea acestora din partea angajaților sunt simptome clare ale crizei economice și sociale profunde în România.

Coreea de Sud va investi câștigurile generate de boomul AI în locuințe, locuri de muncă și infrastructură

Munca remote nu are doar avantaje. Un studiu arată că smart working-ul poate afecta sănătatea mintală

1. Cel mai ridicat indice al mizeriei (Misery Index) din ultimele 35 de luni, pe primul loc în UE27. Indicele mizeriei (fundamentat de A Okun) este un indicator simplu, utilizat pentru estimarea impactului crizei economice resimțite de populație. Se calculează ca sumă între rata inflației și rata șomajului, plecând de la ideea că oamenii suferă atât la creșterea prețurilor cât și la pierderea / dificultatea de a-și găsi un loc de muncă. Plecând de la inflația HICP anualizată și rata șomajului raportate de Eurostat, observăm câteva evoluții relevante: a) România are cel mai ridicat indice al mizeriei dintre țările UE, ceea ce înseamnă că populația resimte puternic efectele austerității oarbe din ultimul an (Infografic 1); b) Indicele mizeriei în România se află la maximul istoric din ultimele 35 luni (din aprilie 2023 încoace) (Infografic 2); c) conform metodologiei și pragurilor folosite, un indice de 15,8 este un indice ridicat, ceea ce înseamnă că marea majoritate a populației resimte presiuni puternice generate de creșterea prețurilor și, în anumite cazuri, pierderea locurilor de muncă.

Infografic 1

Infografic 2

2. Minus 60.100 salariați în doar un an. Efectivul salariaților a scăzut cu 60.100 în perioada aprilie 2025 – aprilie 2026. Conform ultimelor date oficiale publicate de Institutul Național de Statistică, în perioada descrisă mai sus, efectivul salariaților în România a scăzut de la 5.176.700 persoane în aprilie 2025 la 5.116.600 persoane în aprilie 2026. (Tabel 1). În ultimele 8 luni, în fiecare săptămână câte o companie a anunțat că închide sau restrânge afacerea și concediază salariați. O problemă structurală este faptul că 83% din concedieri (49700 persoane) sunt din industrie, marea majoritate din industria prelucrătoare. Aceasta demonstrează o problemă în adaptarea industriei la noua paradigmă de dezvoltare a sectorului. Industria prelucrătoare își pierde competitivitatea, România își erodează baza industrială, iar piața muncii se deteriorează într-un sector cu productivitate a muncii ridicată. Faptul că patru din cinci locuri de muncă pierdute provin din industrie este grav, arată că dificultățile economice sunt concentrate exact în sectorul care generează cea mai mare parte a exporturilor și o pondere importantă din valoarea adăugată a economiei. Poate indica și un proces de dezindustrializare, de reducere a potențialului de creștere economică. O altă problemă este pierderea a 7900 salariați în Învățământ, domeniu afectat major de măsurile implementate în ultimul an.

Tabel 1

3. Șomajul în rândul tinerilor a crescut puternic în ultimele trimestre, România se află pe primul loc în UE la acest indicator (Infografic 3). Rata șomajului în rândul tinerilor a crescut de la 24,6% în q2 2025 la 28,8% în q1 2026, un nivel record în ultimul deceniu (Infografic 4). Aproape unul din trei tineri din România este șomer.

Infografic 3

Infografic 4

Cea mai mare problemă din perspectiva ocupării se regăsește în rândul tinerilor (15-24 ani). Studii de specialitate indică o senzitivitate mai ridicată a ratei șomajului în rândul tinerilor la faza ciclului economic – recesiune profundă în cazul României comparativ cu rata șomajului în general. Problema este cu atât mai gravă încât simptomul este unul structural, având în vedere că incidența șomajului de lungă durată în rândul tinerilor a variat între 42 și 55% în ultimii ani. Putem spune că, într-o mare măsură, analog situației din pandemie și a crizei financiare, tinerii suportă povara crizei economice și sociale în care se află România. De altfel, există explicații științifice pentru această concluzie, mai ales în cazul principalelor două teorii și modele folosite: teoria Insider-Outsider (tinerii sunt afectați primii de crizele economice deoarece ocupă adesea poziții mai vulnerabile pe piața muncii) și teoria Capitalului Uman (experiența profesională și competențele acumulate sunt încă limitate la începutul carierei, ceea ce reduce competitivitatea tinerilor în perioade de recesiune).

4. Condițiile din piața muncii s-au îmbunătățit pentru firme. În ultimul Raport asupra inflației, Banca Națională a României prezintă detaliat Indicatorul condițiilor de pe piața muncii – un indicator compozit (19 subindicatori) ce sintetizează mult mai bine informațiile disponibile de pe piața muncii (detalii aici). Analiza acestui indicator arată o detensionare pe piața muncii din România – ”temperarea ritmului de creștere al salariilor, ajustări la nivelul schemelor de personal, numărul companiilor care au raportat lipsa forței de muncă drept limitativă în desfășurarea activității s-a diminuat” (Infografic 5).

Infografic 5

5. Condițiile din piața muncii s-au înrăutățit pentru angajați. Observăm cea mai puternică cădere a puterii de cumpărare a salariilor din ultimii 15 ani. Sunt 10 luni de scădere consecutivă a puterii de cumpărare a salariilor (Infografic 6). În industrie și Construcții, puterea de cumpărare a scăzut cu 5% și, respectiv, 4%. În Învățământ există o cădere record a puterii de cumpărare minus 14%, în Administrație minus 14% iar în Sănătate minus 9% (Tabel 2).

Infografic 6

Tabel 2

Cunoaștem cu toții, un loc de muncă reprezintă cea mai bună formă de protecție socială activă. A pierde un loc de muncă, mai ales în perioada de criză economică și socială în care se afundă România, are consecințe nefaste – de la nivelul de trai până la stabilitatea financiară, sănătatea psihică, incluziunea socială și dezvoltarea profesională.

România are o mare problemă aici. Pentru un tânăr aflat la începutul vieții active, a pierde / a găsi cu greu un loc de muncă înseamnă întârzierea acumulării de capital uman, reducerea veniturilor viitoare și diminuarea încrederii în sine, în propriile competențe. Aceasta conduce în lanț la creșterea riscului de excluziune socială și profesională și la ceea ce macroeconomia numește ”efectul lucrătorului descurajat” – abandonarea căutării unui loc de muncă și percepția exagerată a lipsei reale de oportunități. La nivel macro, extinderea acestui efect are efecte negative asupra participării pe piața muncii (și așa redusă în România), asupra ocupării forței de muncă, productivității, coeziunii sociale și dezvoltării capitalului uman, pe termen lung.

Adică pierdere de potențial economic și un proces lent de convergență economică.