Criza reliefează problemele şi greşelile statelor din Europa de Est

Statele din Europa Centrală şi de Est au realizat progrese mari prin reformele din ultimii 20 de ani, însă tranziţia către economia de piaţă rămâne incompletă, criza mondială reliefând problemele care trebuie abordate şi greşelile de până acum, potrivit guvernatorului băncii centrale a Serbiei.

24 afișări
Imaginea articolului Criza reliefează problemele şi greşelile statelor din Europa de Est

Guvernatorul băncii centrale a Serbiei, Radovan Jelasic (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

"Ţările central-est europene sunt mândre de progresele realizate în ultimii 20 de ani de reformă, şi au şi de ce. Însă tranziţia de la o economie planificată la una de piaţă rămâne incompletă. Criza financiară, urmată de o recesiune mondială, expune toate aspectele care trebuie îmbunătăţite în aceste state. Criza amplifică greşelile pe care le-au făcut până acum şi impune autorităţilor să regândească modelele actuale de creştere economică", apreciază guvernatorul băncii centrale a Serbiei, Radovan Jelasic, într-un editorial publicat de The Wall Street Journal (WSJ).

Modelul de creştere de până acum s-a bazat pe două aspecte cheie, pe de o parte dezvoltarea sectorului serviciilor, în special imobiliare, de comerţ, comunicaţii şi financiare, şi, pe de altă parte, dependenţa de fluxul "ieftin" de capital străin din ultimii ani, notează Jelasic.

Dezvoltarea serviciilor era şi este încă o prioritate logică, din moment ce tranziţia către economia de piaţă implică o schimbare substanţială a elementelor de generare a Produsului Intern Brut (PIB).

Pe de altă parte, fluxurile de capital străin au fost atât de masive încât au ascuns o serie de probleme de o importanţă critică pentru aceste economii. Investiţiile străine în regiune au totalizat, din 2004 până în prezent, circa 900 miliarde euro, jumătate din această sumă provenind din extinderea sistemelor financiare, potrivit oficialului sârb.

"Aceste fluxuri au fost atât de substanţiale încât întrebările legate de necesitatea intervenţiei forurilor financiare internaţionale, precum FMI şi BERD, au apărut abia cu un an în urmă", scrie guvernatorul băncii centrale de la Belgrad.

Deficitele de cont curent au crescut mult mai accelerat decât economiile şi s-au ridicat, în 2008, la procentaje duble comparativ cu PIB-ul pentru mai multe state, printre care România, Letonia, Lituania, Serbia, Bosnia şi Herţegovina, inclusiv Bulgaria şi Muntenegru, unde au depăşit 20% din PIB, aminteşte Jelasic.

În plus, datoriile externe au depăşit rapid ca valoare activitatea din sectoarele bancare autohtone, amplificând dependenţa de finanţarea străină.

"Deoarece capitalul era disponibil rapid şi ieftin pentru acoperirea deficitelor - rezervele băncilor centrale au reuşit chiar să crească în această perioadă - importanţa adâncirii acestor goluri de finanţare a fost ignorată", potrivit oficialului.

Astfel, criza reprezintă o oportunitate pentru implementarea unui model de creştere sustenabilă în Europa Centrală şi de Est.

Această tranziţie va necesita măsuri atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.

Pe termen scurt, guvernele trebuie să găsească soluţii pentru acoperirea deficitelor de finanţare, problemă rezolvată deja de statele membre UE din regiune prin programele de finanţare externă obţinute de la blocul comunitar şi FMI. Fondul a furnizat totodată ajutor şi ţărilor central-est europene care nu beneficiază de statutul de state membre UE, iniţiativă lăudată de Jelasic.

Însă toate aceste ajutoare reprezintă împrumuturi care trebuie rambursate, iar guvernele din regiune nu mai pot amâna "confruntarea" cu cauzele profunde ale problemelor semnalate.

Principala chestiune vizează remedierea unui defect denumit de economistul maghiar Janos Kornai "statul cu asistenţă socială prematură", notează guvernatorul băncii Serbiei.

"Prea multe ţări şi-au extins cheltuielile publice cu mult peste potenţial, în special pentru a finanţa diverse programe sociale", se arată în editorial.

Corectarea acestui aspect trebuie să fie realizată printr-un "plan în cinci puncte", care ar viza reforma sistemului de pensii, eliminarea statutului de "subiecte tabu" de care se bucură în prezent bugetele pentru Sănătate şi Educaţie din aceste ţări, aducerea tuturor cheltuielilor publice la niveluri corespunzătoare unui "stat cu asistenţă socială normală", consolidarea autorităţii fiscale şi revizuirea politicilor legate de pieţele monetare şi cursurile de schimb ale monedelor naţionale, în special în ţările unde rata de schimb valutar este fixată de autorităţi.

Implementarea acestor schimbări, în contextul crizei mondiale, va fi un proces extrem de dificil, însă reformele nu pot fi amânate pentru vremuri mai bune, încheie Radovan Jelasic.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici