Cu cât au contribuit instalațiile de stocare la sistemul energetic național pe vârf de consum? Puterea lor instalată a crescut de peste șapte ori în ultimul an și jumătate

Nevoia de capacități de stocare a energiei electrice nu este deloc o noutate, dar a reapărut cu o intensitate crescută în spațiul public în ultimele zile, de când România se află în stare de alertă energetică, după oprirea unui reactor de la Centrala de la Cernavodă și după înjumătățirea producției de energie a celor două mari hidrocentrale de la Porțile de Fier, ambele din cauza scăderii masive, aproape de minimele istorice, a debitelor Dunării.

Anterior, acestă nevoie fusese îndeobște evocată de autorități în ultimii ani, cu precădere în contextul creșterii galopante a puterii electrice instalate a prosumatorilor, care a pus presiuni suplimentare pe rețeaua de distribuție.

Instalațiile de stocare sunt, în esență, baterii care sunt încărcate atunci când consumul este mic – din producție proprie din surse regenerabile sau direct din sistem – și sunt descărcate în sistem atunci când este nevoie de un reglaj secundar al Sistemului Energetic Național (SEN).

Conform datelor publice, puterea instalată în stocare a României este de peste șapte ori mai mare decât în luna martie a anului trecut.

Mai concret, conform datele furnizate de Transelectrica, la solicitarea Gândul, erau 12 unități de stocare care funcționau la începutul lunii martie 2025. Puterea lor instalată era de 137,2 MW, iar capacitatea lor totală, de 269 MWh.

Câte grupuri sunt în funcțiune

În prezent, așa cum arată cifrele de pe site-ul Transelectrica, sunt în funcțiune 50 de grupuri de stocare, unele de sine stătătoare (stand alone – n.r), care se încarcă din sistem în momentele propice, alte în cadrul unor centrale mixte, care stochează ceea ce produc.

Capacitatea instalată în stocare este de 989 MW în prezent, ceea ce înseamnă de 7,2 ori mai mare decât în martie 2025.

Aceasta a depășit astfel capacitatea instalată a unui reactor de la Cernavodă, de 700 MW. În condiții normale de funcționare, cele două unități operaționale asigură aproximativ 20% din producția națională de energie electrică.

Potrivit datelor operatorului național de sistem și transport, instalațiile de stocare au susținut sistemul energetic național cu un aport de aproximativ 600 MW în orele de vârf de consum de luni seara. Raportul operativ arată că vârful de consum a fost de 7.274 MW.

România începuse să consume mai mult decât producea, prin urmare se importe energie luni în jurul orei 17:24, și a început să aibă excedent de producție și să exporte marți dimineața în jurul orei 08:40.

Starea Sistemului: Consumul și producţia în România

• Consum: 5.830 MW
• Producție: 6.177 MW

-cărbune: 881 MW

-hidrocarburi: 1.148 MW

-hidro: 736 MW

-nuclear: 683 MW

-eolian: 185 MW

-fotovoltaic: 2.490 MW

-biomasă: 51 MW

-instalații de stocare: 0 MW

Sold: -347 MW

(-)export / (+)import – (ora 16:44)

• Ponderea surselor:

40,69% Foto – 2.520 MW

18,39% Hidrocarburi – 1.139 MW

14,23% Cărbune – 881 MW

11,84% Hidro – 733 MW

11,% Nuclear – 681 MW

3,02% Eolian – 187 MW

0,84% Biomasă – 52 MW

0% Instalații de stocare – 0 MW

Total: 6.197 MW

(Producția la ora 16:42)