Cu cât au scăzut investițiile străine, în ce domenii, de ce și ce urmează? Daniel Constantin, președintele ARICE: „România continuă să fie pe radarul investitorilor străini”

Valoarea investițiilor străine directe (ISD) în România a scăzut cu peste 80% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă din 2025, iar acest semnal nu trebuie minimalizat, dar nici nu trebuie să confundăm o evoluție statistică pe șase luni cu un verdict asupra atractivității economiei românești, a declarat Daniel Constantin în interviul acordat Mediafax.

România continuă să fie pe radarul investitorilor străini, care încep să fie atenți nu numai la costuri, ci și la capacitatea ei de a susține activități cu tehnologie, automatizare și valoare adăugată ridicată, arată președintele ARICE.

„Investitorii sunt mai prudenți, analizează mai multe scenarii și decid mai greu, dar interesul există”, este mesajul lui Daniel Constantin, care a detaliat structura investițiilor și evoluția deficitelor, zonele și domeniile potențialilor viitori investitori.

Cât și de unde au scăzut sumele aduse în economia românească de investitorii străini

Reporter: Mai sunt investitorii străini interesați să vină în România, conform datelor disponibile pentru primele luni din 2026, comparativ cu același interval din 2025?

Daniel Constantin: Reducerea investițiilor străine directe în România trebuie analizată atât prin prisma factorilor interni, cât și în contextul mai amplu al evoluțiilor economice europene. Potrivit Băncii Naționale a României, investițiile directe ale nerezidenților au însumat 669 de milioane de euro în primul semestru al anului 2026, comparativ cu 3,72 miliarde de euro în perioada similară din 2025, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 82%.

Această evoluție nu trebuie însă interpretată ca o retragere de aceeași amploare a capacităților productive sau ca o pierdere definitivă a interesului investitorilor pentru România. Investițiile străine directe reprezintă un indicator financiar complex, care include participațiile la capital, profiturile reinvestite și creditele intragrup. Din diferența de aproximativ 3,05 miliarde de euro față de primul semestru al anului precedent, circa 1,2 miliarde provin din reducerea profiturilor reinvestite, aproximativ 1,1 miliarde din diminuarea finanțărilor intragrup, iar 750 de milioane de euro din evoluția participațiilor la capital.

Principalul determinant a fost soldul negativ al profiturilor reinvestite, de aproximativ 1,12 miliarde de euro în trimestrul al doilea. Dividendele distribuite de companiile cu capital străin, inclusiv din profiturile acumulate în anii anteriori, au depășit profiturile curente. Fenomenul are și o componentă sezonieră, deoarece dividendele sunt distribuite, în general, în prima jumătate a anului. Amplitudinea sa indică însă și reducerea profitabilității operaționale, într-un context caracterizat de încetinirea activității economice, creșterea riscurilor și persistența incertitudinilor.

La acestea se adaugă reducerea creditelor intragrup și influența unor tranzacții punctuale, inclusiv transferul unui lanț important de retail de la un proprietar nerezident către un investitor rezident (Carrefour – n.r. ). Din punct de vedere statistic, o asemenea operațiune diminuează fluxul net de investiții străine, fără să însemne în mod necesar dispariția activității economice sau a locurilor de muncă asociate.

În concluzie, reducerea ISD din primul semestru al anului 2026 trebuie privită ca un semnal important privind profitabilitatea companiilor și încrederea investitorilor în perspectivele economiei, dar nu ca o pierdere definitivă a atractivității României. Contextul european dificil explică o parte a evoluției, în timp ce distribuirea dividendelor, reducerea profiturilor reinvestite, creditele intragrup și anumite tranzacții punctuale explică amploarea variației statistice.

Este însă esențial să facem distincția între fluxurile financiare deja înregistrate și interesul investițional existent. O investiție majoră nu se decide de la o lună la alta. Între primul contact, analiza mai multor piețe, alegerea amplasamentului și decizia finală pot trece luni sau chiar ani.

„Investitorii sunt mai prudenți, analizează mai multe scenarii și decid mai greu, dar interesul există”

Reporter: Potențialii investitori care vă contactează pentru a analiza dacă vin în România în ce domenii activează și din ce țări provin?

Daniel Constantin: Din dialogul constant pe care ARICE și InvestRomania îl au cu mediul investițional internațional, pot spune foarte clar: România continuă să fie pe radarul investitorilor străini. Vedem interes atât pentru proiecte noi, cât și pentru extinderea unor investiții existente. Investitorii sunt mai prudenți, analizează mai multe scenarii și decid mai greu, dar interesul există.

Și, poate mai important, se schimbă tipul investițiilor pentru care România este analizată, către proiecte cu valoare adăugată mai mare, tehnologie și producție avansată. Discuțiile vizează industria prelucrătoare și producția avansată, industria auto și componente, energia și stocarea energiei, IT&C și tehnologiile digitale, apărarea și industriile dual-use, logistica, industria farmaceutică și alimentară, serviciile și cercetarea-dezvoltarea.

Vedem tot mai multe proiecte în care criteriul principal nu mai este doar costul, ci capacitatea României de a susține activități cu tehnologie, automatizare și valoare adăugată ridicată, iar aici România poate veni cu argumente concrete: competențe tehnice, o bază industrială diversificată, resurse energetice, infrastructură în dezvoltare și ecosisteme de furnizori.

În ceea ce privește originea potențialilor investitori, Europa rămâne principala sursă de interes, însă avem dialog și cu investitori din America de Nord și Asia. Reconfigurarea lanțurilor globale de aprovizionare și apropierea unor capacități de producție de piața europeană creează oportunități pe care România le poate valorifica.

Competiția pentru investiții s-a schimbat, pentru că s-a schimbat investitorul. Marile companii nu mai aleg o țară doar pentru că este competitivă din perspectiva costurilor. Analizează forța de muncă, infrastructura și conectivitatea, energia, fiscalitatea, accesul la finanțare și scheme de sprijin și existența furnizorilor locali.

Reporter: Care ar fi atuurile României?

Daniel Constantin: În raport cu aceste criterii, România are argumente solide: una dintre cele mai mari piețe din regiune, acces direct la Piața Unică Europeană, o poziție strategică între Europa Centrală, Balcanii de Vest și regiunea Mării Negre, o bază industrială diversificată, competențe tehnice și digitale, resurse energetice și acces la finanțări europene.

Nu pornim de la zero. România are deja industrie, competențe și ecosisteme în care un investitor se poate integra și pe care poate construi. Acesta este un avantaj important într-o perioadă în care companiile caută nu doar o locație, ci un mediu în care investiția poate funcționa și se poate dezvolta pe termen lung.

Din discuțiile directe cu investitorii am remarcat și un aspect care cred că merită menționat: România este uneori percepută din exterior mai favorabil decât ne percepem noi înșine. Investitorii văd baza industrială, oamenii bine pregătiți și adaptabili, competențele tehnice, energia, apartenența la Uniunea Europeană și NATO și poziția geografică. Dar, mai ales, văd spațiul de dezvoltare pe care România încă îl are.

Un alt semnal important este comportamentul investitorilor deja prezenți. Atunci când o companie își extinde capacitatea, adaugă o linie de producție sau aduce în România o activitate cu valoare adăugată mai mare, aceasta este o nouă decizie de încredere în România. Din acest motiv, politica de atragere a investițiilor nu poate fi privită exclusiv prin prisma companiilor care intră pentru prima dată pe piață.

Reporter: Care sunt demersurile și obiectivul ARICE în acest context?

Daniel Constantin: Aici rolul ARICE este vital. Prin InvestRomania, transformăm interesul investițional în proiecte concrete: identificăm și abordăm investitori strategici, furnizăm informațiile necesare fundamentării deciziei, facilităm dialogul cu autoritățile centrale și locale, sprijinim selecția amplasamentelor și acompaniem investitorii pe întreaga durată a procesului decizional.

La fel de importantă este componenta de „aftercare”. Relația cu un investitor nu se încheie odată cu realizarea investiției. O investiție de succes este una care continuă să se dezvolte. De aceea, ARICE menține dialogul cu investitorii deja prezenți în România și sprijină dezvoltarea, extinderea și reinvestirea acestora.

Dialogul permanent cu companiile ne permite, în același timp, să identificăm direct dificultățile întâmpinate de investitori și să transmitem către Guvern propuneri concrete pentru îmbunătățirea cadrului investițional. Rolul ARICE nu este doar de a promova România ca destinație de investiții, ci și de a facilita parcursul investitorului de la intenție la decizie și, ulterior, la dezvoltarea investiției.

În final, cred că trebuie să privim cifrele cu realism, dar și în perspectiva corectă. Scăderea ISD din primul semestru este un semnal pe care nu trebuie să îl minimalizăm. Dar nici nu trebuie să confundăm o evoluție statistică pe șase luni cu un verdict asupra atractivității economiei românești.

Interesul pentru România există. Provocarea este să îl transformăm în decizie, iar decizia în investiție. România are piață, industrie, competențe, energie, poziționare strategică și acces la Piața Unică Europeană. Nu avem nevoie doar de mai mult capital, ci de capital care produce mai multă valoare – tehnologie, producție sofisticată, cercetare-dezvoltare, locuri de muncă bine plătite și dezvoltare pe termen lung.

Obiectivul este simplu: România nu trebuie doar să ajungă pe lista scurtă a investitorului. Trebuie să câștige investiția. Iar după ce a câștigat-o, trebuie să creeze condițiile pentru ca investitorul să rămână, să reinvestească și să crească aici.

Deteriorarea soldului comercial, de peste 15% pentru primele 20 de grupe

Deficitul comercial cumulat al celor 20 de grupe de produse analizate a însumat 11,22 miliarde euro, în primele șase luni ale anului 2026, comparativ cu 9,75 miliarde euro în perioada corespunzătoare din 2025.

Deteriorarea soldului comercial a fost, astfel, de aproximativ 1,48 miliarde euro, respectiv 15,2%, potrivit cifrelor analizate și transmise de președintele ARICE.

Primele trei categorii în cazul cărora importurile au fost mai mari decât exporturile, deci au generat cele mai mari deficite, sunt „uleiuri brute din petrol si din minerale bituminoase, brute (titei)”, „Medicamente constituite prin amestecarea sau nu a componentelor”, și „Circuite integrate si micromontaje electronice”, în ambele intervale, valorile însă diferă de la an la an.

Top 20 produse cu contribuție la deficitul României în primele 6 luni ale anului 2026 comparate cu primele 6 luni ale anului 2025

Potrivit analizei președintelui ARICE, dezechilibrul este concentrat în trei domenii principale: echipamente și componente electronice, produse energetice și produse farmaceutice.

Împreună, acestea au generat un deficit de aproximativ 8,19 miliarde euro, reprezentând aproape 73% din deficitul celor 20 de categorii.

„Creșterea deficitului celor 20 de categorii analizate a fost determinată în principal de evoluția produselor petroliere rafinate, care explică aproximativ două treimi din deteriorarea totală. Contextul geopolitic asociat Iranului și presiunile asupra prețurilor energiei reprezintă factori externi relevanți, dar influența lor exactă nu poate fi separată de evoluția volumelor comerciale și a activității interne de rafinare”, explică Daniel Constantin.

Dincolo de componenta energetică, deficitul are un caracter structural, arată șeful ARICE, care precizează că România importă masiv produse farmaceutice avansate, semiconductori, acumulatoare, echipamente IT și materii prime industriale, în condițiile unei capacități interne insuficiente de producție și substituire a importurilor.

Potrivit șefului ARICE, în sectorul agroalimentar, ameliorarea soldului la carnea de porc este favorabilă, însă deficitul rămâne semnificativ. În cazul aeronavelor, variația este probabil conjuncturală, iar pentru cafea deficitul este explicat în principal de condițiile naturale și de cererea internă.

„Prioritățile economice rezultate din analiză sunt consolidarea capacităților interne în industria farmaceutică și electronică, creșterea securității energetice, valorificarea superioară a produselor petroliere și metalurgice și reducerea dependenței agroalimentare în sectoarele în care România dispune de potențial productiv”, a declarat Daniel Constantin, în analiza transmisă Mediafax.

Analiza ARICE: Principalele cauze ale deficitelor, pe sectoarele-cheie

Produse energetice

• „Deficitul cumulat al celor două categorii energetice a ajuns la aproximativ 2,52 miliarde euro, față de 1,78 miliarde euro în 2025. Deteriorarea sectorială a fost de 741,2 milioane euro.
• La țiței, deficitul a fost de 1,93 miliarde euro, în scădere cu 229,7 milioane euro față de anul precedent. Importurile din 2026 au totalizat aproximativ 1,94 miliarde euro și au provenit în principal din Kazahstan, Azerbaidjan.
• Situația este diferită în cazul produselor petroliere rafinate. Soldul  a trecut de la +380,6 milioane euro în 2025 la –590,3 milioane euro în 2026, rezultând o deteriorare de 970,9 milioane euro. În 2026, importurile au fost de aproximativ 1,62 miliarde euro, iar exporturile de 1,03 miliarde euro. Principalele contribuții negative provin din relația cu Arabia Saudită și Turcia.
• Evoluția trebuie plasată în contextul majorării prețurilor internaționale ale energiei și al tensiunilor geopolitice asociate Iranului. Riscurile privind tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz, perturbarea aprovizionării și creșterea costurilor de transport și asigurare au amplificat valoarea importurilor energetice.

Produse farmaceutice și biologice

• Deficitul cumulat al produselor farmaceutice și biologice a crescut la 2,44 miliarde euro, cu 344 milioane euro peste nivelul din 2025.
• La medicamente, deficitul a ajuns la 1,63 miliarde euro, după o deteriorare anuală de 190,7 milioane euro. Deși exporturile au fost importante, aproximativ 1 miliard euro, acestea au fost depășite semnificativ de importurile de 2,63 miliarde euro. Principalii parteneri care au contribuit la soldul negativ au fost Germania, Ungaria și Franța.
• Categoria care include sânge uman, produse biologice și preparate terapeutice a înregistrat un deficit de 816 milioane euro, cu 153,3 milioane euro mai mare decât în 2025. Importurile au fost concentrate în principal din Ungaria, Olanda și Germania.
• Aceste rezultate sugerează o dependență structurală de medicamente inovatoare, produse biologice, vaccinuri, terapii specializate și alte produse cu tehnologie avansată. Industria locală este orientată într-o măsură mai mare către medicamente generice și operațiuni de producție cu valoare adăugată mai redusă, în timp ce cererea internă pentru produse brevetate și terapii avansate este acoperită preponderent din import.

Electronică și echipamente electrice

• Această grupă a generat cel mai mare deficit sectorial, de aproximativ 3,22 miliarde euro, în creștere cu 228,7 milioane euro față de 2025.
• Circuitele integrate și micromontajele electronice au înregistrat un deficit de 994,2 milioane euro, cu 75,4 milioane euro mai mare decât în anul precedent. Importurile au depășit 1,07 miliarde euro, în timp ce exporturile au fost de numai aproximativ 81,6 milioane euro. Germania a reprezentat principala sursă a dezechilibrului.
• La diode, tranzistori și alte dispozitive semiconductoare, deficitul a crescut cu 116,9 milioane euro, până la 533,3 milioane euro. Această evoluție confirmă dependența de componente electronice care nu sunt produse local la scara și nivelul tehnologic solicitate de industrie.
• Acumulatoarele electrice au generat un deficit de 485 milioane euro, în creștere cu 103,5 milioane euro. Cererea este susținută de industria auto, sistemele de stocare și investițiile asociate tranziției energetice. China a avut o contribuție importantă la soldul negativ al acestei categorii.
• Deficitul la calculatoare și componente pentru prelucrarea automată a datelor a ajuns la 479,1 milioane euro, în creștere cu 50,6 milioane euro. Dezechilibrul reflectă dimensiunea redusă a producției interne de hardware în raport cu cererea companiilor și sectorului public.
• În cazul echipamentelor de telefonie și comunicații, deficitul s-a redus cu 69,3 milioane euro, până la 456,2 milioane euro. Deși soldul rămâne negativ, evoluția indică o ameliorare față de 2025. Cea mai importantă contribuție negativă provine din relația cu Slovacia.
• La transformatoare și convertizoare electrice, deficitul s-a redus cu 48,4 milioane euro, până la 272,7 milioane euro. Exporturile relativ ridicate, de aproximativ 417,8 milioane euro, arată existența unei capacități industriale interne semnificative, chiar dacă importurile continuă să fie superioare.

Metale și produse siderurgice

• Deficitul cumulat al produselor metalurgice analizate a fost de aproximativ 1,25 miliarde euro, cu 49,4 milioane euro peste nivelul din 2025.
• La produsele laminate plate din fier sau oțeluri nealiate, deficitul de 392,6 milioane euro s-a ameliorat cu 38,2 milioane euro. O evoluție marginal favorabilă, de 3,1 milioane euro, s-a înregistrat și la barele și tijele din oțel laminate la cald.
• În schimb, deficitul la sârma de cupru a crescut cu 84,8 milioane euro, până la 378,6 milioane euro. Exporturile au fost de numai 12,8 milioane euro, comparativ cu importuri de 391,4 milioane euro. Dezechilibrul poate fi asociat cererii industriei electrotehnice, auto și de construcții, în condițiile unei oferte interne insuficiente.
• Pentru o altă categorie de produse laminate plate din fier sau oțel, deficitul s-a deteriorat ușor, cu 5,9 milioane euro, până la 235,3 milioane euro.
• Deficitele din sectorul metalurgic reflectă atât necesarul de materii prime și semifabricate pentru industrie, cât și constrângerile de competitivitate ale producției interne, influențată de costurile energiei și de necesarul ridicat de investiții tehnologice.

Produse agroalimentare

• Cele trei categorii agroalimentare analizate au generat un deficit cumulat de 861,3 milioane euro, în ameliorare cu 49,4 milioane euro față de 2025.
• La carnea de porc, deficitul a rămas ridicat, la 333,4 milioane euro, dar s-a redus cu 74,7 milioane euro. Importurile au fost de aproximativ 336,8 milioane euro, în timp ce exporturile au fost de numai 3,1 milioane euro. Germania a fost principalul furnizor, urmată de Spania, Ungaria, Italia și Danemarca. Dezechilibrul reflectă capacitatea insuficientă a producției interne de a acoperi consumul, productivitatea redusă și problemele sanitare care au afectat sectorul.
• La preparatele pentru hrana animalelor, deficitul s-a majorat ușor, cu 7,8 milioane euro, până la 269,3 milioane euro. Această dependență afectează indirect competitivitatea zootehniei, deoarece furajele și suplimentele importate se transferă în costurile de producție.
• Deficitul la cafea a crescut cu 17,5 milioane euro, până la 258,6 milioane euro. Fiind un produs care nu poate fi cultivat în condițiile climatice din România, deficitul are un caracter natural. Dimensiunea sa depinde în principal de consumul intern, prețurile internaționale și capacitatea sectorului local de procesare și reexport.

Tractoare, aeronave și produse din plastic

• La tractoare, deficitul s-a redus cu 44,8 milioane euro, ajungând la 335,2 milioane euro. Importurile rămân ridicate în raport cu exporturile, reflectând cererea pentru utilaje agricole și capacitatea limitată a producției interne de a acoperi toate segmentele de piață.
• Deficitul la aeronave s-a majorat cu 215,4 milioane euro, până la 283,5 milioane euro. Evoluția poate fi determinată de câteva tranzacții cu valoare ridicată și trebuie considerată predominant conjuncturală până la confirmarea unei tendințe pe o perioadă mai lungă.
• În cazul articolelor din materiale plastice, deficitul s-a redus marginal, cu 6,2 milioane euro, până la 304,3 milioane euro. Importurile de 559,5 milioane euro au fost parțial compensate de exporturi de 254,8 milioane euro. Soldul negativ poate reflecta atât cererea de produse finite, cât și importurile de componente utilizate în industria auto, construcții și producția de bunuri de consum”.