Cum se văd pe burse alerta energetică și criza de pe piața carburanților și cât timp se va resimți impactul? Explicațiile analistului financiar Radu Puiu

Analistul financiar XTB România Radu Puiu a urmărit evoluțiile celor două piețe și transmis, la solicitarea Mediafax, o succintă analiză, cu estimări actuale și posibile perspective.

România se află, din 1 august, în stare de alertă energetică după închiderea unuia dintre cele două unități nucleară de la Cernavodă și în timp ce riscă oprirea celei de-a doua, după scăderea semnificativă a debitelor Dunării. Cele două reactoare, cu o capacitate instalată de 1.400 MW, asigură, în condiții normale de funcționare aproximativ 20% din producția de energie a României.

În ceea ce privește situația pe piața carburanților, de amintit că Parlamentul a adoptat un proiect de lege pentru declararea, a doua oară în acest an, a situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, reducerea temporară a nivelului accizei la motorină, instituirea contribuției de solidaritate, precum și pentru stabilirea unor măsuri de protecție a economiei, populației și de funcționare a pieței energiei. Proiectul, adoptat miercurea trecută de Camera Deputaților, for decizional, a fost depus între timp pentru exercitarea dreptului de sesizare de constituționalitate și a fost trimis marți la Palatul Cotroceni spre promulgare, iar președintele Nicușor Dan a anunțat că a semnat decretul de promulgare. Legea intră în vigoare la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial, iar starea de urgență va fi în vigoare până la 31 octombrie, inclusiv.

„Un nou factor de presiune asupra sectorului energetic european”

„Seceta severă și valurile de căldură care afectează Europa Centrală și de Est au dus la apariția unui nou factor de presiune asupra sectorului energetic european, într-o vară în care volatilitatea pe piața petrolului persistă în contextul conflictelor din Orientul Mijlociu. Astfel, sectorul energetic din România se află într-o situație foarte sensibilă.

Marile companii producătoare de energie se confruntă cu forțe de piață contradictorii. Prețurile spot ale energiei electrice cresc vertiginos, la momentul scrierii cotația europeană a gazului natural (TTF) se îndreaptă către pragul de 60 EUR/MWh. În plus, reacția companiilor energetice de la BVB este mixtă, Transgaz și Hidroelectrica suferind cele mai ample pierderi, în timp ce la polul opus se află Premier Energy și Electrica. Ca imagine de ansamblu, indicele BET-NG care urmărește sectorul de energie și utilități local, înregistrează o depreciere de 0,44%.

Prețurile energiei electrice din România și de pe piețele spot interconectate din Europa Centrală și de Est sunt așteptate să rămână mai ridicate.

Un efect adiacent al nivelurilor scăzute ale Dunării și Rinului îl reprezintă blocarea unor căi importante de transport intercontinental. Astfel, debitul redus al Dunării obligă la impunerea unor limite ale încărcăturilor navelor de marfă la aproximativ 20% din capacitatea normală. Trecerea transportului de combustibil de la barjele fluviale la cisterne feroviare și rutiere determină creșterea costurilor de transport pe tonă, creând blocaje localizate în aprovizionare și determinând creșterea prețurilor la pompă în întreaga regiune.

Este foarte dificil de răspuns la întrebarea cât va dura, având în vedere că discutăm despre niște fenomene climatice și meteorologice. Criza fizică se va atenua doar atunci când precipitațiile susținute din bazinul Dunării (în principal în sudul Germaniei, Austria și Ungaria) vor restabili debitul râului la peste 3.500–4.000 m³/s, permițând reactoarelor de la Cernavodă să-și reia în siguranță operațiunile de răcire la capacitate maximă. Istoric, ploile de toamnă de la sfârșitul lunii septembrie și din octombrie aduc o redresare hidrologică.

Totuși, având în vedere că valurile de căldură record și secetele fluviale devin o caracteristică recurentă a verilor din Europa Centrală, vulnerabilitatea nu va dispărea până când nu vor fi finalizate adaptări structurale. Atenuarea completă necesită proiecte de dragare, construirea de canale de deviere a apei (precum lucrările de inginerie civilă de urgență efectuate de Marină, inițiate de Apele Române), diversificarea logisticii combustibililor din interiorul țării, fără a se mai baza exclusiv pe râuri, și extinderea infrastructurii regionale de stocare a bateriilor pentru a putea crea rezerve suplimentare.

Oprirea producției la fabrici importante precum Dacia și Ford blochează instantaneu activitatea a sute de furnizori de componente, firme de logistică și furnizori de materii prime. În plus, scăderea producției afectează direct volumul exporturilor, exercitând o presiune ascendentă asupra deficitului comercial național. Fabricile sunt consumatorii intensivi de energie (producători auto precum Dacia și Ford, alături de producătorii din industria chimică și farmaceutică), astfel li s-a cerut reducerea consumului de energie electrică în orele de vârf sau să efectueze întreruperi neprogramate pentru lucrări de întreținere. Sentimentul pieței în ceea ce privește acțiunile din industria grea reflectă îngrijorările legate de scăderea temporară a marjelor și de revizuirea în jos a previziunilor privind profiturile trimestriale”,  a transmis analistul financiar Radu Puiu pentru Mediafax.