De unde au venit importurile de energie electrică după declararea stării de alertă în România? Răspunsul conducerii Transelectrica

România a beneficiat de importuri rapide de energie electrică prin interconectările pieței unice după ce producția națională a scăzut din cauza secetei în bazinul Dunării, care a dus la reducerea volumelor generate de hidrocentrale, dar și oprirea reactoarelor nucleare de la Cernavodă, arată conducerea operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, la solicitarea Mediafax.

„În actualul context energetic excepțional, vă rugăm să ne furnizați datele disponibile privind principalele (3/10) surse (state) ale importurilor de energie electrică  începând din 1 august, când a intrat în vigoare starea de alertă energetică, în ordinea descrescătoare a cantităților (la modul ideal și cantitățile)”, a fost cererea de informații transmisă pe 13 august, ziua în care a fost oprit al doilea reactor nuclear din cauza scăderii nivelului fluviului în bazinul de aducțiune pentru răcirea instalațiilor de la Cernavodă.

Centrala de la Cernavodă asigură, în condiții normale de funcționare, aproximativ 20% din producția națională de energie, și este operată de Nuclearelectrica, o companie listată la Bursa de Valori București (BVB) și controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni.

Cum funcționează piața unică

În răspunsul semnat de cei patru membri ai Directoratului, Transelectrica – inclusiv președintele Ștefăniță Munteanu –  sunt detaliate procedurile și mecanismul care s-a activat în cazul importurilor necesare pentru susținerea consumului național. Operatorul național este de asemenea companie listată și controlată de stat, prin Secretariatul General al Guvernului.

„Schimburile comerciale de import/export de energie electrică se realizează în limita capacităților transfrontaliere disponibile din punct de vedere tehnic, care sunt alocate participanților prin mecanisme de piață, în mod explicit sau implicit, în funcţie de granița şi de orizontul de timp pentru care se realizează tranzacţiile”, au transmis șefii Transelectrica.

Potrivit oficialilor, în cazul alocării explicite, capacitatea de transport este câştigată de participanți prin licitație, iar energia necesară este achiziționată ulterior prin intermediul pieţelor de energie electrică. Acest tip de alocare este utilizat, în general, în cazul alocărilor pe termen lung (anual, lunar).

În cazul alocării implicite, capacitatea de transport şi energia sunt tranzacţionate împreună prin mecanismul de cuplare a pieţelor la nivel zilnic şi intrazilnic, algoritmul pieței cuplate calculând automat fluxurile de energie care pot circula din zonele cu prețuri mai mici către zonele cu prețuri mai mari, în limita capacităţilor de transport disponibile.

„În cazul României, granițele România – Ungaria şi România – Bulgaria sunt integrate în cuplarea unică a pieţelor pentru ziua următoare și pentru piața intrazilnică, alocarea pe aceste orizonturi de timp, fiind de tip implicit. În perioada august – septembrie 2026, fluxurile transfrontaliere rezultate din funcționarea, cuplată a piețelor zilnice şi intrazilnice, reprezintă aproximativ 70 – 75% din totalul schimburilor comerciale de import la nivelul României. Surplusul de energie provine din întreaga piață cuplată europeană şi este direcționat către zona deficitară, pe baza algoritmului de maximizare a bunăstării sociale”, au trasmis membrii Directoratului Transelectrica.

Schimburile comerciale pe graniță, direcţie și orizont de timp se regăsesc pe ENTSO-E, platforma transparență la nivel european, au precizat oficialii.

„Chiar dacă energia intră prin Ungaria sau Bulgaria, asta nu înseamnă că a fost produsă acolo”

În esență, atunci când se activează acest mecanism, chiar dacă energia intră prin Ungaria sau Bulgaria, asta nu înseamnă că aceasta a fost produsă în acel stat membru, a explicat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, într-un comentariu la rugămintea Mediafax.

„România cumpără energie printr-o piață europeană comună. Când avem nevoie de energie, sistemul găsește oferte disponibile și stabilește pe unde poate intră energia în țară. În august–septembrie 2026, aproximativ 70–75% din importurile comerciale au fost stabilite prin acest mecanism pentru piața de a două zi și cea din aceeași zi. Chiar dacă energia intră prin Ungaria sau Bulgaria, asta nu înseamnă că a fost produsă acolo”, a detaliat expertul.

Conform datelor analizate de Dumitru Chisăliță din platforma ENTSO-E, pentru perioada 26 august–24 septembrie 2026 energie măsurată la frontieră, nu tranzacții comerciale și nici țara în care a fost produsă energia care nu este disponibilă, dar știm țară de unde a ajuns energia la noi în țară : Bulgaria → România – 624 GWh, Ungaria → România- 187 GW,h Serbia → România – 17,3 GWh. În același interval, România a trimis energie și în sens invers: 68,6 GWh spre Bulgaria, 71,2 GWh spre Ungaria și 166 GWh spre Serbia.

„Diferența lor rezultă cantitatea netă care a rămas în România provenind din țară vecină, dar fără să știe dacă a fost produsă acolo sau a venit din altă țară”, a explicat Dumitru Chisăliță pentru Mediafax.