Grădina Casei Universitarilor, în amplu proces de transformare. Universitatea din București și Ordinul Arhitecților au anunțat câștigătorul concursul internațional de soluții

Grădina Casei Universitarilor din zona Icoanei din Capitală va intra în următorii ani într-un amplu proces de „refuncționalizare”. Primul pas a fost lansarea concursului de proiect care s-a încheiat prin desemnarea unui proiect depus de un birou de arhitectură din România drept câștigător.

Mai exact, Universitatea din București (UB) a anunțat, marți, în cadrul unei conferințe de presă organizate în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România (OAR), câștigătorul Concursului internațional de soluții pentru refuncționalizarea Grădinii Casei Universitarilor din București, acesta fiind proiectul depus de Biroul individual de arhitectură „Vlad Sebastian Rusu” (România). Valoarea estimată a contractului de servicii de proiectare, 516.031 de euro fără TVA (2.607.092 lei fără TVA).

„Pentru Universitatea din București, acest concurs reprezintă atât împlinirea unui demers la care lucrăm de mai mulți ani, cât și începutul unei transformări prin care Casa Universitarilor își va recăpăta locul firesc în viața universității și a orașului. Interesul extraordinar suscitat de această competiție și calitatea proiectelor înscrise confirmă faptul că deschiderea către o competiție internațională, adresată unui număr cât mai mare de participanți, poate genera soluții valoroase și relevante pentru comunitate” a declarat prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București.

După această etapă, conform procedurii, Universitatea din București, care este autoritate contractată, va demara negocierile cu echipa câștigătoare și va încheia contractul pentru realizarea proiectului, care este estimat să dureze 60 de luni, și va solicita autorizațiile necesare. Conform estimărilor, proiectul ar urma să fie e predat la finalul lunii iulie 2031.

„Concursul de soluții reprezintă o procedură de achiziție publică bazată pe corectitudine, transparență, competiție și valoare, iar rezultatele acestei competiții demonstrează oportunitatea utilizării sale și de către alte instituții publice pentru proiecte de importanță strategică. Ne dorim ca, în anii următori, Grădina Casei Universitarilor să devină un spațiu viu, deschis comunității, în care patrimoniul, educația, cultura și inovația să se întâlnească în mod firesc, prin dezvoltarea unor noi spații culturale, a unui hub de inovare și prin organizarea unor evenimente care să aducă împreună studenții, comunitatea academică și bucureștenii”, a declarat rectorul Universității din București.

Aprecierea juriului

Lansat oficial pe data de 30 aprilie 2026, sub organizarea Ordinului Arhitecților din România (OAR), alături de Autoritatea Contractantă – Universitatea București, concursul a avut ca scop selectarea celei mai bune soluții pentru refuncționalizarea și activarea clădirilor anexă existente în curtea Casei Universitarilor, punerea în valoare și refuncționalizarea serelor vechi și restaurarea grădinii Casei Universitarilor București în acord cu nevoile contemporane de utilizare, în vederea atribuirii contractului de proiectare.

În competiție s-au înscris echipe din România și țări precum Italia, Franța, Spania, Belgia, Polonia, Regatul Unit, Chile.

Tema de concurs a invitat concurenții să găsească soluții care să transforme grădina Casei Universitarilor și clădirile anexe într-un spațiu multifuncțional destinat activităților culturale și educaționale, printr-o abordare holistică ce vizează întreaga grădină, relațiile cu vecinătățile și refuncționalizarea clădirilor anexă de pe sit. Prin această inițiativă, grădina Casei Universitarilor poate deveni un model de regenerare urbană responsabilă, în care intervenția arhitecturală să servească atât patrimoniului, cât și comunității, contribuind la calitatea vieții și la dezvoltarea durabilă a cartierului, potrivit oficialilor OAR.

„Proiectul câștigător prezintă o profundă înțelegere a istoriei locului. Este bine integrat în ritualurile civice și sociale ale cartierului. Juriul a apreciat judecățile limpezi care au condus la eliberarea grădinii prin îndepărtarea adăugirilor întâmplătoare apărute în timp, atât a celor construite, cât și a celor vegetale, și prin reducerea amprentei fizice a intervențiilor constructive mai recente”, a apreciat juriul.

„Poziția culturală susținută în propunere interpretează grădina ca pe un labirint stratificat de istorie și de istorii, o arhivă vie unde autorii identifică miezul valorii patrimoniale în țesătura de memorie și urme ale unor secvențe trăite. Conceptul integrator este cel al unei „arhive active”. Se prezintă ca o viziune valoroasă și cuprinzătoare a sitului ca un întreg făcut din peisaj, arhitectură și vecinătăți. Legătura dintre peisaj și arhitectură este funcțională; ele ameliorează calitatea spațiului și întăresc caracterul sitului.

Deschiderea grădinii istorice și restabilirea legăturii ei cu casa sunt realizate prin curățirea spațiului și restaurarea pajiștii. Părți ale vegetației existente sunt integrate în plantarea scenografică studiată – și astfel urmărită – în succesiunea anotimpurilor. „Cealaltă grădină” introdusă prin serele existente e dezvoltată ca un crâng: o pădure în miniatură ce adăpostește o reprezentare a livezii dispărute și grădinii comunitare. Astfel, ea reiterează combinația istorică de grădină de plăcere și de producție agricolă care odinioară a fost o trăsătură dominantă a domeniului și totodată a cartierului.

Caracterul procesual al grădinilor și secvențialitatea corespunzătoare a fazelor de intervenție sunt exprimate subtil în fațada propusă spre scuarul Bisericii Anglicane, cu transparența sa ce progresează până la disoluția în vegetație”, a apreciat juriul.