Guvernul schimbă legea salarizării şi le cere partenerilor sociali să negocieze salariul minim

Reprezentanţii Executivului au discutat luni, în cadrul Consiliului Naţional Tripartit (CNT), cu partenerii sociali – sindicate şi patronate – despre nivelul salariului minim în anul 2017 şi au prezentat o serie de modificări propuse în proiectul de lege privind salarizarea unitară.

Imaginea articolului Guvernul schimbă legea salarizării şi le cere partenerilor sociali să negocieze salariul minim

Guvernul schimbă legea salarizării şi le cere partenerilor sociali să negocieze salariul minim

Guvernul a cerut partenerilor sociali ca în următoarele două săptămâni să înainteze propunerile lor privind stabilirea salariului minim brut garantat în plată pentru anul 2017, urmând ca până la finalul mandatului Executivul să stabilească noul salariu minim.

Premierul Dacian Cioloş a transmis partenerilor sociali că pentru anul 2017 nivelul salariului minim pe economie va fi rezultatul negocierii dintre sindicate şi patronate, la fel ca în anii precedenţi. Începând de anul viitor, nivelul salariului minim ar urma să fie stabilit printr-un mecanism de calcul la care lucrează în prezent un grup de experţi independenţi.

„Am venit la această întâlnire fără idei preconcepute. Suntem deschişi propunerilor partenerilor sociali şi suntem astăzi aici pentru a asculta opiniile dumneavoastră, dar şi pentru a continua să lucrăm împreună la un mecanism transparent care să asigure predictibilitate în evoluţia salariului minim”, a declarat premierul Dacian Cioloş.

Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a precizat că pentru stabilirea salariului minim sunt necesari mai mulţi paşi, primul fiind centralizarea propunerilor făcute de confederaţiile sindicale şi de cele patronale, iar ulterior va fi convocat un nou Consiliu Naţional Tripartit pentru a se ajunge la un consens. Pâslaru a precizat că, pentru a putea asigura predictibilitatea salariului minim pe economie, ministerul a transmis partenerilor sociali un studiu referitor la evoluţia nivelului salariului minim brut garantat în plată în România şi evaluarea impactului economic şi social al aplicării acestuia.

Studiul, realizat de Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale, include analize şi evaluări privind efectele economice şi sociale potenţiale ale creşterii salariului minim brut garantat în plată. Studiul are caracter de documentare, neavând efecte în stabilirea salariului minim în 2017. Rezultatele studiului sunt utilizate, într-o a doua fază de cercetare, pentru elaborarea unui mecanism transparent de stabilire a salariului minim brut garantat în plată, conform Recomandării specifice de ţară a Consiliului European din data de 8 iulie 2014 privind Programul naţional de reformă al României.

Mecanismul de stabilire a salariului minim brut garantat în plată este elaborat de un grup de experţi independenţi, propuşi de partenerii sociali, şi va fi gata până la sfârşitul anului.

Acest studiu oferă o imagine a persoanelor remunerate în România cu salariul minim şi evidenţiază expunerea lor la riscul de sărăcie. De asemenea, studiul propune cinci scenarii privind creşterea salariului minim şi impactul pe care l-ar avea aplicarea fiecărui scenariu asupra mediului economic.

În prezent, cuantumul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte pe baza următoarelor elemente: art. 3 din Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 131/1970 privind fixarea salariilor minime, ratificată de România în 1975; reducerea numărului persoanelor salariate aflate în risc de sărăcie şi excluziune social; recomandarea Comisiei Europene cu privire la îmbunătăţirea ponderii salariului minim în salariul mediu, astfel încât raportul dintre aceste două salarii să se apropie de 50%, aşa cum este în ţările dezvoltate din Uniunea Europeană; factorii de ordin economic, inclusiv cerinţele dezvoltării economice, productivitatea şi interesul care există pentru a realiza şi a menţine un înalt nivel de folosire a forţei de muncă.

Astfel, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fost majorat de la 500 de lei în anul 2008 la 1.250 de lei începând cu 1 mai 2016, iar ponderea acestuia în câştigul salarial mediu brut din România a crescut de la 29,8%, cât era în anul 2008, la 46,62% în anul 2016.

În ceea ce priveşte proiectul de lege privind salarizarea unitară, ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a precizat că pentru a asigura rezolvarea tuturor inechităţilor salariale din sistemul public este nevoie de alocarea a 19,5 miliarde de lei până în anul 2022. Creşterea medie a salariilor plătite din fonduri publice va fi de 37,3 % corelată cu creşterea economică prognozată, iar raportul dintre salariul minim şi cel maxim va fi redus la 1/13. De asemenea, ministrul a anunţat că proiectul prevede că cel mai mare salariu va fi al preşedintelui, dar şi că salariul premierului va fi redus cu 300 de lei faţă de nivelul actual.

Proiectul prevede acordarea de sporuri pentru funcţii greu ocupabile (30%), cum ar fi medicii şi specialiştii din domeniul informatic, pentru a compensa situaţiile în care recrutarea de personal este dificilă. De asemenea, documentul prevede acordarea de sporuri de performanţă în limita a 5% din buget.

„În privinţa proiectului legii salarizării unitare, vă cer să avem o abordare realistă astfel încât să rezolvăm problema inechităţilor din sistem şi să nu afectăm salariile aflate în plată”, a afirmat premierul Dacian Cioloş.

Proiectul de lege urmează să fie transmis partenerilor sociali în perspectiva consultărilor ce vor avea loc în Comisia de dialog social de la Ministerul Muncii.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici