Hidroelectrica declanșează procedura de selecție pentru noii directori executivi

Cel mai mare producător de energie electrică din România a anunțat marți declanșarea procedurii de selecție și numire pentru două poziții-cheie din conducere: director general (CEO) și director financiar (CFO).

Decizia a fost luată în cadrul ședinței Consiliului de Supraveghere de luni și vizează alinierea la prevederile Ordonanței de Urgență nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.

„Selecția va fi efectuată de un expert independent, specializat în recrutarea resurselor umane. Pentru a garanta transparența procesului, Hidroelectrica va publica pe site-ul propriu informații privind etapele de derulare, criteriile de selecție și rezultatele finale”, potrivit raportului transmis către Bursa de Valori București.

„S-au sacrificat pentru ca România să nu piardă bani”

Procedura urmează încetării de comun acord a mandatelor lui Karoly Borbély (CEO) și Marian Fețița (CFO). Decizia a fost motivată de riscul pierderii fondurilor europene în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), mai precis a Jalonului 121 din Componenta 6, Energie.

Ivan despre demisia lui Borbely: S-a sacrificat pentru a nu pune România să piardă bani

Hidroelectrica a decis cine va fi noul CEO: Bogdan Badea | De altfel, CFO va fi Radu Constantin (SURSE EXCLUSIVE)

„S-au sacrificat pentru ca România să nu piardă bani”, a comentat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, cele două demisii de la vârful Hidroelectrica, explicând că aceștia au ales să se retragă în urma sesizării Comisiei Europene, pentru a proteja accesul țării la fondurile din PNRR.

Decizie luată înainte ca România să suporte costurile

Deși celor doi membri ai Directoratului nu li s-au imputat nereguli, Consiliul de Supraveghere a considerat că schimbarea la vârful companiei este esențială pentru a evita pierderi financiare estimate la 16 milioane euro și pentru a proteja valoarea acțiunilor companiei.

Comisia Europeană a semnalat nereguli în desemnarea conducerii Hidroelectrica, vizând atât cazul lui Károly Borbély, cât și al lui Marian Fetița. Borbély a fost numit CEO după ce participase, ca membru în Consiliul de Supraveghere, la definirea procedurii de selecție, ceea ce a generat suspiciuni de conflict de interese. În ceea ce-l privește pe Fetița, Comisia a constatat că nu îndeplinea criteriile profesionale obligatorii, lipsindu-i o certificare profesională recunoscută internațional.

Până la finalizarea procedurii de selecție, Bogdan-Nicolae Badea și Radu-Ioan Constantin, membri ai Directoratului, au fost desemnați să preia temporar atribuțiile de CEO, respectiv CFO.

Aceleași nereguli în multe companii de stat, dar conduite diferite

Hidroelectrica nu a fost singura companie vizată de Comisia Europeană pentru nereguli în guvernanța corporativă. Probleme similare – de la numiri fără selecție competitivă, la conflicte de interese și lipsa certificărilor profesionale – au fost identificate și la Complexul Energetic Oltenia, Nuclearelectrica, Romgaz, Conpet, Oil Terminal, SAPE și alte companii energetice de stat.

În cazul Complexului Energetic din Oltenia, Comisia Europeană a constatat un grav conflict de interese: doi membri ai Directoratului, Dan Iulius Plaveti și Cosmin Trufelea, au semnat, în calitate oficială, contractul cu firma de consultanță ARC Consulting SRL, angajată pentru a organiza selecția conducerii executive. Ulterior, firma i-a selectat chiar pe cei doi în funcțiile respective, deși fuseseră direct implicați în atribuirea contractului de consultanță.

Situația a fost catalogată o încălcare gravă a regulilor de integritate și imparțialitate în procesul de selecție, contribuind la evaluarea negativă a reformelor asumate de România.

Termen-limită: 28 noiembrie 2025

Cazurile Hidroelectrica și CE Oltenia arată două reacții opuse la aceleași tipuri de observații formulate de Comisia Europeană. La Hidroelectrica, conducerea a făcut un gest de onoare, alegând să demisioneze în urma constatărilor de neconformitate cu standardele de guvernanță corporativă pentru a proteja interesele companiei și pentru a evita pierderea fondurilor europene.

În contrast, la Complexul Energetic Oltenia, cei doi membri ai Directoratului implicați în conflictul de interese stabilit oficial de Execurivul european continuă să ocupe funcțiile, în ciuda recomandărilor de remediere și a riscurilor financiare majore pentru România.

Un calcul preliminar realizat de experții Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene estimase o penalitate de cel puțin 25 de milioane de euro pentru menținerea în funcție, contrar cerințelor PNRR, a celor patru membri ai Directoratului de la Hidroelectrica și Complexul Energetic Oltenia. Termenul limită de remediere este 28 noiembrie 2025.