Numărul românilor care își încasează pensia din Pilonul 2 crește semnificativ. Sunt și contribuabili care amână retragerea activului, deși au dreptul. Explicațiile lui Dan Armeanu, vicepreședinte ASF

Un număr tot mai mare de români, în creștere semnificativă față anul trecut, încasează banii acumulați în contul de pensie obligatorie administrată privat, Pilonul 2, cont în care au virat cota aferentă în fiecare lună de activitate, după cum datele oficiale ale Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), cuprinse în raportul sistemului de pensii private pe semestrul 2 din 2026.

De amintit că, de la 1 ianuarie 2024, cota contribuției la Pilonul 2 a crescut la 4,75% față de 3,75% din venitul brut al contribuabilului, iar restul din cota CAS intră la pensia publică (Pilonul 1). Cota pentru Pilonul 2 este încă sub nivelul stabilit inițial de legiuitor, în contextul reformei sistemului public de pensii din 2008.

„Generația decrețeilor” va crește numărul plăților

Potrivit cifrelor citate de vicepreședintele ASF Dan Armeanu, în primul semestru al anului 2026, au fost efectuate plăți ale activului personal net către 42.229 de participanți și beneficiari, comparativ cu 27.316 participanți și beneficiari în perioada similară a anului precedent, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 54,6%.

„Creșterea este semnificativă ca ritm anual, dar se înscrie în tendința firească de maturizare a Pilonului II. Sistemul de pensii private intră treptat într-o etapă în care un număr tot mai mare de participanți ajunge la vârsta pensionării și solicită plata activului personal net acumulat. Un factor important este și cel demografic. Apropierea de vârsta pensionării a așa-numitei «generații a decrețeilor», una dintre cele mai numeroase generații din România, va determina în mod natural creșterea numărului de beneficiari ai Pilonului II. Sistemul trece astfel, treptat, de la etapa predominantă de acumulare către etapa de maturitate, în care componenta de plată va avea o importanță tot mai mare”, a explicat Dan Armeanu, în răspunsul pentru Mediafax.

„Este de așteptat ca trendul să rămână crescător”

Demnitarul a precizat că în acest număr intră și participanții care au amânat retragerea banilor.

„Trebuie avut în vedere și faptul că plățile efectuate într-o anumită perioadă pot include persoane care au dobândit anterior dreptul la pensie, dar care au depus ulterior cererea și documentația necesară. Prin urmare, numărul participanților și beneficiarilor pentru care au fost efectuate plăți nu reflectă exclusiv pensionările produse în semestrul respectiv”, a precizat Dan Armeanu.

„Pentru următorii ani, este de așteptat ca trendul să rămână crescător, atât în ceea ce privește numărul participanților și beneficiarilor pentru care vor fi efectuate plăți ale activului personal net, cât și valoarea activelor personale nete plătite, pe fondul maturizării sistemului și al evoluțiilor demografice. Ritmul de creștere poate varia de la o perioadă la alta, în funcție de fluxul pensionărilor și de momentul solicitării plății activului personal net”, a estimat vicepreședintele ASF, în răspunsul pentru Mediafax.

„În general amânarea plății se face atunci când piața e în creștere”

În ceea ce privește „stocul” de beneficiari care au dreptul să încaseze activul, dar amână momentul, nu există o centralizare la nivel de sistem

„Autoritatea de Supraveghere Financiară nu deține informații privind motivația participanților care, deși îndeplinesc condițiile pentru solicitarea plății activului personal net, amână depunerea cererii. De asemenea, datele disponibile la nivelul Autorității de Supraveghere Financiară nu permit cuantificarea distinctă a acestui segment și nici realizarea unei analize privind profilul socio-profesional sau nivelul activului personal net acumulat de aceste persoane”, a explicat Dan Armeanu.

Legea nu obligă participanții sau beneficiarii să ridice pe loc sumele strânse, astfel că, dacă nu au nevoie stringentă de ei, banii pot fi lăsați în cont pentru a fi investiți în continuare de administratorii de fonduri.

„Momentul solicitării plății activului personal net reprezintă o decizie individuală a participantului. În lipsa unor informații individuale sau a unui studiu dedicat, nu pot fi formulate concluzii cu privire la motivele concrete care determină amânarea solicitării plății. În general, amânarea plății se face atunci când piața e în creștere și viitorii pensionari vor avea un câștig mai mare”, a conchis vicepreședintele ASF.

Datele-cheie ale sistemului de pensii private

Fondurile de pensii private obligatorii și facultative – Pilonul 2 și Pilonul 3 -, cu 9,64 de milioane de participanți, au acumulat, la finalul lunii iunie 2026, active totale în valoare de 246,20 miliarde lei  – respectiv active nete în valoare de 246,14 miliarde lei-  cu 39% mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent și cu 18% mai mult față de finalul anului anterior.

Ca pondere în PIB, activele totale ale sistemului de pensii private au înregistrat un nivel de 12,35%, la finalul lunii iunie 2026, de asemenea în creștere față de ponderea de o cifră din același moment al anului anterior, respectiv 9,90% din PIB.

În ceea ce privește Pilonul 2, valoarea totală a activelor din cele șapte fonduri de pensii administrate privat din România a fost de 237,42 miliarde lei la 30 iunie 2026, în creștere cu aproximativ 39% comparativ cu aceeași dată a anului 2025.

La finalul lunii iunie 2026, valoarea medie a activului unui participant la sistemul pensiilor administrate privat era de 27.784 lei, ceea ce înseamnă o creștere de 36% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior.

Per ansamblu, în primul semestru din 2026 au fost efectuate plăți ale activului personal net către participanți în cuantum de 1,73 miliarde lei pentru 42.229 participanți și beneficiari.

Cea mai mare parte din valoarea totală a plăților efectuate, de 82%, este aferentă deschiderii dreptului la pensie, 8% ca urmare a decesului participantului și 10% ca urmare a invalidității.

Participanții/beneficiarii preferă în continuare plata unică a activului, dar procentul este în scădere față de anul trecut, potrivit rapoartelor ASF.

Astfel, în semestrul I 2026, pentru 57% dintre participanți/beneficiari au fost efectuate plăți unice a activului personal net, în timp ce procentul celor eșalonate a fost de 43%.

În urmă cu un an, la finalul lui iunie 2025, 77% dintre participanți/beneficiari preferaseră plățile unice în detrimentul celor eșalonate.

Cum se încasează banii din Pilonul II

Un contribuabil la Pilonul II poate să beneficieze de suma acumulată în contul personal de pensie privată în trei situații:

• atunci când obține decizia de pensionare pentru limita de vârstă din sistemul public de pensii;
• atunci când obține decizia de pensionare pentru invaliditate (indiferent de grad);
• în cazul decesului participantului la fond, suma poate fi revendicată de moștenitorii legali sau testamentari, după caz.

În prezent, până la intrarea în vigoare a Legii privind plata pensiilor private, declarată constituțională, normele prevăd două opțiuni pentru încasarea banilor: se poate opta fie între o plată unică, integrală, pe loc, a sumei acumulate, fie pentru plăti lunare egale, eșalonate, pe durata a cel mult 5 ani (cel mult 60 de plăți lunare).

Legea privind plata pensiilor private a fost promulgată de președintele Nicușor Dan pe 5 ianuarie 2026, după ce a fost adoptată pe 23 decembrie 2025, de Camera Deputaților, care a armonizat-o cu decizia Curții Constituționale a României. Termenul de intrare în vigoare a legii este de un an, respectiv în 5 ianuarie 2027.

Asta nu înseamnă însă că românii își vor încasa banii din Pilonul 2 și 3 în baza acestei legi începând din ziua intrării in vigoare. Potrivit dispozițiilor finale tranzitorii din lege, până la autorizarea primului fond de plată programată se aplică vechile reglementări.

Cristian Pascu, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), estima, într-un amplu interviu exclusiv acordat în august pentru Mediafax, că noua lege se va aplica cel mai devreme din septembrie 2027,

Potrivit noii legi, la cerere, contribuabili vor putea primi maximum 30% din valoarea activului său transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare, care pot fi împărțite pe o perioadă de cel puțin opt ani.

Plata se face până la rambursarea integrală a activului personal deținut de membrul unui fond de plată, iar în cazul în care decesul membrului survine înainte de rambursarea integrală a activului personal, valoarea neîncasată a acestuia se plătește moștenitorilor membrului, sub formă de plată unică.

Pensia se poate încasa și sub forma nei pensii viagere, efectuată în tranșe lunare fixe, calculate actuarial, până la data decesului membrului, beneficiarului sau supraviețuitorului, după caz. Moștenitorii membrului, beneficiarului sau supraviețuitorului au dreptul să primească doar sumele cuvenite și neîncasate de către acesta pentru perioada anterioară decesului, restul activului, daca mai există, rămânând la fondul de plată.

Plata unică se poate face doar în cazurile în care cuantumul activului personal nu depășește echivalentul a de 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionari stabilită pentru sistemul public de pensii. În prezent, valoarea indemnizației sociale pentru pensionari – așa numită pensie minimă garantată – este de 1.281 lei, astfel că  plafonul minim avut în vedere de legiuitor pentru o plată unică la cererea participantului fiind de este de 15.372 lei.