Oficialii CE, FMI şi BCE se află în Cipru pentru discuţii, după respingerea taxei pe depozite. Cursul BNR a urcat la 4,4179 lei/euro, un NOU MAXIM al ultimelor zece săptămâni

O misiune a Comisiei Europene, FMI şi BCE se află în Cipru pentru discuţii privind controlul capitalului şi menţinerea băncilor închise până la sfârşitul acestei săptămâni, a afirmat o sursă oficială europeană, după ce Parlamentul cipriot a respins acordul convenit în weekend.

1525 afişări
Imaginea articolului Oficialii CE, FMI şi BCE se află în Cipru pentru discuţii, după respingerea taxei pe depozite. Cursul BNR a urcat la 4,4179 lei/euro, un NOU MAXIM al ultimelor zece săptămâni

Oficialii CE, FMI şi BCE se află în Cipru pentru discuţii, după respingerea taxei pe depozite. În România, cursul a crescut la 4,42 lei/euro la deschidere (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Parlamentul cipriot a refuzat marţi seară să accepte taxarea depozitelor bancare pentru finanţarea unui acord de bailout, convenit sâmbătă cu scopul de a menţine statul mediteranean în zona euro, informează Bloomberg.

Ministrul luxemburghez al Finanţelor, Luc Frieden, a cerut colegilor săi din zona euro să se întâlnească urgent în şedinţă pentru a pune la punct un nou pachet.

Banca Centrală Europeană (BCE) trebuie să decidă dacă va acorda mai mult timp Ciprului sau dacă va tăia liniile de finanţare către băncile cipriote, deschizând calea pentru intrarea ţării în default.

"Nu este un rezultat bun, nici pentru Cipru, nici pentru zona euro, şi trebuie să căutăm împreună alternative la pachetul negociat", a afirmat Frieden, citat de Bloomberg.

El consideră că rezultatul votului din parlamentul cipriot reprezintă "o veste foarte tristă", însă decizia trebuie respectată.

"Tot ce contează acum este să luăm toate măsurile necesare pentru a asigura stabilitatea zonei euro", a adăugat oficialul.

Referinţa BNR a urcat la 4,4179 lei/euro, un nou maxim al ultimelor zece săptămâni

Cotaţiile monedei naţionale au rămas aproape de 4,42 lei/euro în prima parte a sesiunii de miercuri, astfel că Banca Naţională a României (BNR) a publicat un curs de referinţă în creştere cu un ban, la 4,4179 lei/euro, un nou maxim al ultimelor zece săptămâni.

Un curs superior celui de miercuri, de 4,4223 lei/euro, a fost anunţat de banca centrală la 7 ianuarie. În sesiunea de marţi, cursul a fost de 4,4078 lei/euro.

Rata de referinţă pentru dolarul american a urcat cu 1,16 bani, la 3,4194 lei/dolar, atingând astfel un nou maxim începând cu 14 decembrie. La data menţionată, rata de schimb a fost de 3,4205 lei/dolar.

Totodată, cursul pentru francul elveţian a urcat la 3,6166 lei/franc, reprezentând cel mai înalt nivel din 10 ianuarie, când rata a fost de 3,6191 lei/franc.

Cursurile leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de Banca Naţională a României în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

La deschidere euro a fost cotat la 4,4200 - 4,4220 lei, respectiv cu 0,65 - 0,7 bani peste cotaţiile de marţi din jurul orei 16:30, de 4,4135 - 4,4150 lei/euro.

După deschidere cursul a coborât până la 4,4170 - 4,4180 lei/euro. Ulterior, schimburile s-au perfectat în apropierea nivelului de 4,42 lei/euro, într-o piaţă liniştită.

Dobânzile practicate miercuri dimineaţă de băncile comerciale pentru plasamentele în lei pe termen de o zi au continuat să fie reduse datorită lichidităţii ridicate care există în piaţă. Dobânzile pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) sunt de 0,98 - 1,48% pe an, mult sub rata dobânzii de politică monetară a BNR, de 5,25% pe an.

Randamentele pentru plasamentele cu scadenţa la o zăptămână au crescut uşor, de la 2,66 - 3,16% la 3,59 - 4,09% pe an.

Bursele europene au deschis în urcare, în aşteptarea unor noi veşti din Cipru

Indicele Stoxx 600, al celor mai importante acţiuni europene, a urcat cu 0,4% în deschidere, după trei şedinţe consecutive de declin în care a pierdut 1% din valoare.

Pieţele europene au scăzut marţi din cauza temerilor că acordul de bailout de 10 miliarde euro convenit în weekend de oficialii CE, BCE şi FMI pentru Cipru nu va fi ratificat de parlament.

Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană au anunţat în weekend că guvernul din Cipru a acceptat un program de bailout care presupune, pe lângă măsuri fiscale tradiţionale, şi aplicarea unei taxe speciale asupra depozitelor bancare din ţară pentru a obţine 5,8 miliarde euro, bani destinaţi recapitalizării băncilor.

Cuantumul taxei a fost stabilit iniţial la 6,75% pentru depozitele mai mici de 100.000 euro, respectiv 9,9% pentru cele mai mari. În ultimele zile s-au vehiculat mai multe variante pentru a creşte şansele acordului să treacă prin Parlament, vizând reducerea poverii asupra micilor economii, în defavoarea depozitelor mari.

Se estimează că o treime din depozitele bancare de 68 miliarde euro din Cipru sunt deţinute de companii şi investitori din Rusia. Firme sau persoane din Marea Britanie şi Grecia deţin de asemenea economii semnificative în Cipru.

Decizia de taxare a depozitelor bancare a provocat furie în Cipru şi îngrijorare pe plan internaţional, unde a fost considerată un precedent periculos pentru zona euro.

Bursele au scăzut marţi, iar euro a coborât la minmul ultimelor 4 luni faţă de dolar, din cauza posibilităţii unui impas în Cipru.

Protestatarii adunaţi marţi seară în faţa Parlamentului de la Nicosia au aplaudat rezultatul dezbaterilor: 36 de voturi împotrivă, 19 abţineri şi nici un vot pentru.

Ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble, a declarat într-un comunicat că regretă rezultatul votului din Parlamentul cipriot, subliniind că Ciprul este un "caz unic" şi nu reprezintă un precedent.

"Am luat măsurile adecvate de precauţie pentru a ne asigura că decizia nu va avea niciun efect negativ asupra zonei euro. Oferta (propusă de miniştrii Finanţelor din zona euro) rămâne pe masă", a afirmat oficialul german.

Ministrul olandez al Finanţelor Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogroup, a adoptat o poziţie similară, precizând că zona euro "este pregătită să ajute Ciprul în eforturile de reformă".

Preşedintele cipriot a convocat miercuri dimineaţă liderii principalelor partide politice, iar băncile şi bursa de la Nicosia rămân închise.

Ministrul cipriot al Finanţelor, Michael Sarris, nu a fost în ţară în timpul dezbaterilor din Parlament, după ce a plecat la Moscova pentru a discuta despre un posibil sprijin financiar. Moody's estimează că firmele şi investitorii din Rusia deţin 24 miliarde euro în depozite bancare în Cipru. Preşedintele rus Vladimir Putin consideră că taxa asupra depozitelor bancare ar fi fost "incorectă, neprofesionistă şi periculoasă".

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici