Prima pagină » Editorialiștii » COMENTARIU Sorin Avram: Presa întreabă, preşedintele Iohannis nu răspunde. Preşedintele dă ordin: Guvernul să răspundă!

COMENTARIU Sorin Avram: Presa întreabă, preşedintele Iohannis nu răspunde. Preşedintele dă ordin: Guvernul să răspundă!

COMENTARIU Sorin Avram: Presa întreabă, preşedintele Iohannis nu răspunde. Preşedintele dă ordin: Guvernul să răspundă!

Abandonat de majoritatea susţinătorilor care-i aplaudau ieşirile în geaca roşie de sub care se zărea pieptu-i de aramă cu care apăra statul de drept de atacul Ciumei Roşii şi prăbuşit în sondajele de opinie, bogatul Klaus Iohannis face eforturi să se apropie de pensionari. Săraci, dar mulţi. Încercând să se pună bine cu milioanele de oameni care-şi duc zilele de azi pe mâine şi, dacă dă Domnul, pe poimâine, preşedintele României a vărsat o lacrimă de crocodil pe umerii acestora, spunând: ”În condiţiile în care avem inflaţie, avem creşteri ale preţurilor la energie, la combustibil şi peste tot, este evident că e nevoie ca şi pensionarii să aibă un minim de creştere a pensiilor. E imoral şi incorect ca preţul unor crize să fie plătit numai de pensionari”. Bravo, domnule preşedinte, că bine aţi mai spus-o!

Cel mai mare fan al Guvernului Său, domnul Iohannis nu scapă niciun prilej de a-l lăuda şi de a-şi exprima credinţa că acesta are cele mai bune soluţii pentru cele mai complicate situaţii: ”Sunt convins că Guvernul va veni cu un plan serios care abordează frontal această chestiune”.

Fiind vorba despre Guvernul Său, e greu de crezut că acesta va aborda frontal chestiunea. Cum să o facă, dacă şeful de facto al acestuia, adică domnul Iohannis, nu a abordat frontal una dintre întrebările pusă de presă. Frazele rostite de preşedintele României fac parte din răspunsul pe care acesta l-a dat atunci când a fost întrebat dacă susţine o renegociere a PNRR în legătură cu pensiile şi dacă Guvernul ar trebui să ia toate măsurile pentru a majora pensiile, inclusiv în acest an. Doar partea a doua a întrebării a fost abordată frontal, domnul preşedinte afirmând că ”pensionarii nu au nicio posibilitate să intervină cum e altcineva care e în deplinătatea forţelor” şi adăugând că ”pensionarii stau în ceea ce primesc, pensia lor, şi mi se pare rezonabil ca nivelul acestei pensii să fie adaptat acestei situaţii”. Deci, da, Guvernul trebuie să mărească pensiile, a dat ordin preşedintele. Când se va întâmpla acest lucru, cu cât şi de unde bani, Klaus Iohannnis nu a mai spus.
În schimb, la prima parte a întrebării, cea cu renegocierea PNRR, domnul Iohannis nu a mai fost deloc frontal în abordare. Acesta nu ar fi trebuit să spună decât ”da” sau ”ba”. Nu domnul preşedinte a fost lăudat de tot aparatul de propagandă pus în slujba domniei sale pentru că ar fi negociat la Bruxelles miliarde de euro pentru România? Nu domnul preşedinte a dat ordin să fie crescută producţia de butoaie pentru a avea unde să fie depozitate laptele şi mierea, iar ministerele, consiliile judeţene şi primăriile nu au fost obligate să golească beciurile de lucrurile inutile pentru a face loc sacilor de bani care urmau să sosească?

Klaus Iohannis a fost la Bruxelles la negocierile pentru împărţirea banilor prin PNRR, pentru că l-am văzut la televizor tăcând adânc în compania unor şefi de stat şi de guvern. Deci, răspunsul la întrebarea ”a fost sau n-a fost?” îl avem. Însă, nu-l ştim pe cel la întrebarea ”a negociat sau n-a negociat?”. A negociat sau numai a stat, s-a uitat şi s-a întors acasă cu cât i s-a promis? Şi dacă nu a negociat nimic, atunci cum să-şi permită domnul Iohannis să îmbrace haina de preşedinte al celei de-a şaptea ţări ca număr de locuitori din Uniunea Europeană şi să le solicite celor de la Bruxelles să accepte renegocierea sumelor din PNRR?

Dar nu trebuie să ne facem probleme, pentru că şeful Guvernului său atât de competent, Nicolae Ciucă, va îmbrăca haina de premier al celei de-a şaptea ţări ca număr de locuitori din Uniunea Europeană şi va pune el lucrurile la punct. Numai să fie un singur punct, şi nu trei puncte de suspensie.

Recomandarea video

Țara care a depășit recordul la furturi în supermarketuri. Ce se „sustrage” cel mai desUleiul, băuturile alcoolice și parfumurile conduc topul produselor furate, în timp ce casele de autoservire reprezintă principalele puncte de risc, iar pierderile totale depășesc 2,817 miliarde de euro. Creșterea furturilor din supermarketurile spaniole a devenit unul dintre principalele probleme ale sectorului în ultimul an. Pierderile generate de furturile externe au crescut cu 60%, depășind 1,66 miliarde de euro, cifra cea mai mare înregistrată până acum. Aceasta a determinat lanțurile de magazine să își întărească sistemele de securitate și să investească în soluții tehnologice mai avansate. Datele provin dintr-un raport realizat de NIQ, în colaborare cu Checkpoint Systems și Asociația Companiilor de Consum Masiv (Aecoc). Potrivit studiului, 65% dintre companiile din sector au înregistrat o creștere a furturilor externe în ultimul an, multe fiind legate de bande organizate și de persoane cu antecedente multiple. Impactul economic nu se limitează doar la furturile comise de clienți sau grupuri organizate. Dacă la aceste cifre se adaugă furturile interne, comise de angajați, „gaura” totală ajunge la 2,17 miliarde de euro, conform aceluiași raport. Alejandro López, responsabil cu Prevenirea Pierderilor în cadrul Aecoc, explică: „Furturile comerciale au un impact major asupra competitivității companiilor, provocând pierderi financiare semnificative și multe ore de gestionare.” Casele de autoservire Raportul identifică sălile de vânzare și, în special, casele de autoservire, ca fiind cele mai sensibile puncte din magazine. Combinarea autonomiei sporite pentru client cu un control direct mai redus a transformat aceste zone într-un focar recurent de pierderi. În fața acestei situații, opt din zece companii din sector și-au întărit deja măsurile disuasive, iar 22% și-au crescut resursele alocate securității. De asemenea, 35% dintre companii folosesc tehnologia RFID (identificare prin radiofrecvență) pentru localizarea produselor cu etichete cu microcip, în timp ce 39% sunt interesate să integreze soluții de inteligență artificială pentru prevenirea pierderilor. Studiul arată că există o legătură directă între nivelul de protecție și reducerea așa-numitei „pierderi necunoscute”. Companiile cu pierderi mai mici — sub 0,75% din cifra de afaceri — aplică în medie 8,5 măsuri de securitate per magazin, față de 8,1 în cazul celor cu rezultate mai slabe, și dispun de mai mult decât dublul sistemelor antihot active. Produsele cele mai furate În domeniul alimentar, produsul cel mai furat este uleiul de măsline, o tendință asociată de Aecoc cu creșterea puternică a prețurilor între 2022 și 2024. De asemenea, sunt vizate conservele și produsele afumate, mezelurile, brânzeturile, dar și vinurile și băuturile alcoolice. Raportul evidențiază și o schimbare a profilului produselor furate, cu o prezență mai mare a articolelor cu preț ridicat, cum sunt parfumurile și coloniile. Aecoc consideră că este esențială implementarea de măsuri pentru a combate fenomenul multireincidenței, unul dintre principalii factori care contribuie la creșterea pierderilor. Pierderea necunoscută Dincolo de furturi, așa-numita pierdere necunoscută, care include și erori administrative sau de gestionare, a depășit în ultimul an 2,817 miliarde de euro, în creștere cu 52% față de anul precedent. Perioada sărbătorilor de iarnă concentrează o parte semnificativă a problemei. Conform Barometrului Furturilor în Comerțul de Retail, realizat de Checkpoint Systems, pierderile din comerțul cu amănuntul în perioada Crăciunului au atins 817 milioane de euro, adică 1,1% din cifra de afaceri totală a sectorului. Lunile de iarnă acumulează 29% din totalul anual al furturilor.
Țara care a depășit recordul la furturi în supermarketuri. Ce se „sustrage” cel mai desUleiul, băuturile alcoolice și parfumurile conduc topul produselor furate, în timp ce casele de autoservire reprezintă principalele puncte de risc, iar pierderile totale depășesc 2,817 miliarde de euro.  Creșterea furturilor din supermarketurile spaniole a devenit unul dintre principalele probleme ale sectorului în ultimul an. Pierderile generate de furturile externe au crescut cu 60%, depășind 1,66 miliarde de euro, cifra cea mai mare înregistrată până acum. Aceasta a determinat lanțurile de magazine să își întărească sistemele de securitate și să investească în soluții tehnologice mai avansate.  Datele provin dintr-un raport realizat de NIQ, în colaborare cu Checkpoint Systems și Asociația Companiilor de Consum Masiv (Aecoc). Potrivit studiului, 65% dintre companiile din sector au înregistrat o creștere a furturilor externe în ultimul an, multe fiind legate de bande organizate și de persoane cu antecedente multiple.  Impactul economic nu se limitează doar la furturile comise de clienți sau grupuri organizate. Dacă la aceste cifre se adaugă furturile interne, comise de angajați, „gaura” totală ajunge la 2,17 miliarde de euro, conform aceluiași raport. Alejandro López, responsabil cu Prevenirea Pierderilor în cadrul Aecoc, explică: „Furturile comerciale au un impact major asupra competitivității companiilor, provocând pierderi financiare semnificative și multe ore de gestionare.”  Casele de autoservire  Raportul identifică sălile de vânzare și, în special, casele de autoservire, ca fiind cele mai sensibile puncte din magazine. Combinarea autonomiei sporite pentru client cu un control direct mai redus a transformat aceste zone într-un focar recurent de pierderi.  În fața acestei situații, opt din zece companii din sector și-au întărit deja măsurile disuasive, iar 22% și-au crescut resursele alocate securității. De asemenea, 35% dintre companii folosesc tehnologia RFID (identificare prin radiofrecvență) pentru localizarea produselor cu etichete cu microcip, în timp ce 39% sunt interesate să integreze soluții de inteligență artificială pentru prevenirea pierderilor.  Studiul arată că există o legătură directă între nivelul de protecție și reducerea așa-numitei „pierderi necunoscute”. Companiile cu pierderi mai mici — sub 0,75% din cifra de afaceri — aplică în medie 8,5 măsuri de securitate per magazin, față de 8,1 în cazul celor cu rezultate mai slabe, și dispun de mai mult decât dublul sistemelor antihot active.  Produsele cele mai furate  În domeniul alimentar, produsul cel mai furat este uleiul de măsline, o tendință asociată de Aecoc cu creșterea puternică a prețurilor între 2022 și 2024. De asemenea, sunt vizate conservele și produsele afumate, mezelurile, brânzeturile, dar și vinurile și băuturile alcoolice.  Raportul evidențiază și o schimbare a profilului produselor furate, cu o prezență mai mare a articolelor cu preț ridicat, cum sunt parfumurile și coloniile. Aecoc consideră că este esențială implementarea de măsuri pentru a combate fenomenul multireincidenței, unul dintre principalii factori care contribuie la creșterea pierderilor.  Pierderea necunoscută  Dincolo de furturi, așa-numita pierdere necunoscută, care include și erori administrative sau de gestionare, a depășit în ultimul an 2,817 miliarde de euro, în creștere cu 52% față de anul precedent.  Perioada sărbătorilor de iarnă concentrează o parte semnificativă a problemei. Conform Barometrului Furturilor în Comerțul de Retail, realizat de Checkpoint Systems, pierderile din comerțul cu amănuntul în perioada Crăciunului au atins 817 milioane de euro, adică 1,1% din cifra de afaceri totală a sectorului. Lunile de iarnă acumulează 29% din totalul anual al furturilor.