Ion Cristoiu, interviu cu Dan Barna: România are o nevoie dramatică de un Plan strategic post Criză

  • Dan Barna: Nu vreau să privim 15 mai ca un 9 mai, ziua Victoriei, toată lumea iese afară, ne îmbrăţişăm, ne sărutăm, Ura!, Ura!, veselie, pentru că nu e aşa. Este o etapă, o bornă, în timp în care se schimbă o parte dintre măsuri
  • Dan Barna: Apropo de măsurile care ar trebuie să fie luate după 15 şi de ce se are în vedere, eu am foarte multă încredere în ceea ce înseamnă capacitatea mediului economic şi a antreprenorilor de a se adapta la cerinţe şi reglementări
  • Dan Barna: Va trebui să ne adaptăm reacţiile şi modalitatea de a funcţiona la această epidemie. Ce se va întîmpla economic în lunile următoare va fi definitoriu pentru perspectivele electorale din toamnă la locale şi din iarnă, eventual, la parlamentare
741 afişări
Imaginea articolului Ion Cristoiu, interviu cu Dan Barna: România are o nevoie dramatică de un Plan strategic post Criză

Ion Cristoiu, interviu cu Dan Barna: România are o nevoie dramatică de un Plan strategic post Criză

De regulă fac un efort deosebit, inclusiv financiar, de a transcrie în variantă on line interviurile video cu liderii politici de la cristoiuTv. Emisiunea e transmisă în direct zilnic de la 18 la 19. Telespectatorii pot pune întrebări în direct interlocutorului (cum întrebările curg pe partea monitorul alăturat celui care ne arată pe mine şi pe invitat, sînt constrîns să mă uit din cînd în cînd într-o parte, riscînd să par că nu sînt atent la zicerile celui din faţa mea), înregistrarea rămîne pe cristoiublog.ro sub formă video. Cu toate acestea cred că e nevoie şi de o variantă scrisă. Poate alcătui oricînd o sursă de ştiri de a gata şi mai ales un document pentru posteritate.

Pe parcursul emisiunii cu Dan Barna, de luni, 11 mai 2020, am început să mă întreb dacă merită truda de a transcrie interviul acordat în direct. Pe Dan Barna l-am mai avut de două ori interlocutor în cadrul unui dialog televizat. O dată în campania electorală, a doua oară după prezidenţiale. Amîndouă la emisiunea Gândurile lui Cristoiu de pe Mediafax, moderată de Monica Mihai. De fiecare dată transcrisesem aproape în întregime pentru rubrica mea de pe cristoiublog.ro răspunsurile lui Dan Barna. Şi de fiecare dată mă seduseseră ideile originale ale interlocutorului prin raportare la ideile liderilor politici ai partidelor tradiţionale. Se vedea limpede că Dan Barna reprezintă un partid nou pe scena politică a ţării, un partid care n-a ajuns să capete rugina rutinei, să se dedea la intrigile de tip bizantin al formaţiunilor noastre moldo-valahe, întruchipînd un electorat născut şi format în postdecembrism.

De data asta, din motive care-mi scapă, poate şi pentru că nu fac chimie cu omul Dan Barna, interviul mi s-a părut un eşec al emisiunii. Şi m-am gîndit să nu fac efortul de a-l transcrie. L-am revăzut însă pentru a găsi totuşi cîteva fragmente mai interesante. Mi-am dat seama însă că interviul avea o încărcătură de idei cum rar mi s-a întîmplat să descopăr la mulţi lideri politici de lungă tradiţie postdecembristă. Şi am conchis că interviul video merită efortul unei transcrieri pentru rubrica Gîndurile lui Cristoiu.

 

IMM Invest – un program gîndit gata mort

Ion Cristoiu: Domnul preşedinte, înainte de emisiune am primit un semnal care spunea aşa „Domnul preşedinte e în plen”. În ce plen eraţi?

Dan Barna: Am fost pînă acum la „Ora Ministrului”. USR l-a invitat pe ministrul Sănătăţii, domnul Tătaru, să prezinte în faţa Parlamentului starea sistemului de sănătate. Încă se desfăşoară audierea. Colegii mei tocmai au intervenit, i-am urmărit adineauri şi am intrat apoi în acest interviu. E un lucru interesant. După ce ni s-a explicat ani de zile că Parlamentul nu poate să funcţioneze online, comisiile nu pot să funcţioneze online, că vezi Doamne, parlamentarii nu s-ar descurca să lucreze de pe o tabletă, iată că această criză de coronavirus a făcut să fie posibilă inclusiv audierea unor miniştrii în plenul Parlamentului. Un plen virtual, evident, de pe tabletă.

Ion Cristoiu: Am 36 de interviuri luate video pînă acum, cu ăsta 37. Trebuie să remarc că sînteţi printre cei mai bine ilustraţi ca imagine. Aveţi o cameră deosebită, nu-i aşa?

Dan Barna: Nu, e camera din rama laptopului. Dar e surprinzător că imaginea e bună pentru că la un live anterior mi s-a reproşat că e foarte proastă şi să-mi cumpăr una profesională.

Ion Cristoiu: Eu am una profesională, de aia am zis, şi admir că aveţi o cameră bună la laptop. Parcă astăzi era şi o moţiune simplă împotriva domnului Cîţu. Mă aşteptam să fiţi la ea. Astăzi este?

Dan Barna: Nu este votul astăzi. Astăzi doar se citeşte moţiunea. Sînt colegii mei din zona de economie, Claudiu Năsui, colega mea Cosette Chichirău, care vor avea şi intervenţii. Miercuri va fi vot şi probabil o să particip.

Ion Cristoiu: Aţi postat astăzi în legătură cu această moţiune anti-Cîţu că nu veţi vota şi aţi motivat, deoarece este iniţiată de PSD, dar aţi avut totuşi unele observaţii la programul de relansare economică a PNL, a guvernului. La un moment dat aţi spus, citez: „IMM Invest este un program foarte frumos dar s-a născut gata mort”. Dacă vreţi să mă credeţi, nu mă pricep la economie. Aşa că nu înţeleg nici programul, nici de ce e frumos, nici de ce e mort. Dacă vreţi să ne explicaţi dumneavoastră.

Dan Barna: Este un program care era gîndit să funcţioneze ca un instrument de sprijin financiar pentru companii în această perioadă. În toată lumea dezvoltată, sau mă rog, mai mult sau mai puţin dezvoltată economic, astfel de instrumente au fost create de către stat tocmai pentru a evita o criză similară cu cea din 2008. Soluţia de data aceasta nu e în zona neapărat de austeritate, ci în zona de a pompa bani în economie pentru ca industria şi economia să rămînă funcţionale, chiar dacă la foc mic, astfel încît după ce va trece criza să nu pornească din fundul grădinii, să folosesc o metaforă, ci să pornească de la un nivel de supravieţuire. Practic acest program a fost gîndit ca atare, doar că din ziua în care a fost lansat s-a şi blocat. De asta spun că s-a gîndit gata mort. Băncile nu au, deocamdată, spun ele, instrucţiunile şi informaţiile pentru a putea acorda acele credite de funcţionare companiilor. Programul a fost gîndit ca un elan care să ajute companiile, dar nefiind şi din punct de vedere al competenţei profesionale bine pus pe picioare, evident că s-a blocat din primul moment. Şi asta e una dintre probleme mai largi legate de subţirimea măsurilor de sprijin economic ale actualului guvern.

Ion Cristoiu: În această perioadă au fost observaţii că dumneavoastră, USR mai ales, n-aţi fost aşa de vocali, aşa de critici. De ce? A fost o politică însuşită conştient sau nu aţi avut cum să vă exprimaţi?

Dan Barna: Mă rog, sînt mai multe elemente de luat în calcul. Pe de o parte, un program care alocă resurse financiare către presă în mod semnificativ a făcut ca – nu ştiu dacă e o întîmplare sau nu, nu comentez – invitaţiile pe care le-am primit de la presa mainstream să dispară aproape în totalitate. Asta ca modalitate de exprimare. În rest, ca poziţie de partid, eu n-aş spune că n-am fost critici sau că n-am fost vocali pe temele actuale, dar noi am spus de la început că poziţia USR în Parlament este o poziţie responsabilă. N-avem cum să intrăm în logica populismului deşănţat pe care îl practică PSD-ul care priveşte bugetul ţării ca pe un sac la propriu fără fund din care pot fi risipite resursele în toate direcţiile. Dar în egală măsură am fost foarte consecvenţi în a semnala atunci cînd guvernul a greşit. E o perioadă de criză, nu avem nici noi, nici alte state – poate că noi cu atît mai mult – experienţă la genul acesta de pandemie sau epidemie. Ultima majoră a fost la 1918, deci în afara generaţiilor care administrează acum ţara şi din această perspectivă e o înţelegere că guvernul experimentează. Dincolo de asta, măsurile pe care noi le-am propus şi despre care am vorbit, de exemplu, eliminarea impozitului la primii 2000 de lei din venit, tocmai pentru a lăsa nişte bani la salariaţi, la angajaţi, menţinînd astfel un consum şi o capacitate de consum cît de cît funcţională şi ajutînd cît de cît economia, au fost ignorate. De asemenea, am propus măsura prin care şi cei care lucrează în centrele de vîrstnici să fie trataţi ca şi personalul medical. Tocmai pentru că se ştie zona de vulnerabilitate, zona unde sînt persoane vîrstnice, pentru că ele sînt grupul ţintă ale acestei epidemii. Deci sînt şi poziţii politice foarte clare, unele dintre ele criticînd guvernul. Astăzi, în momentul acesta, în timp ce vorbim, în parlament este ministrul Sănătăţii invitat de USR, sau convocat de USR, tocmai pentru a prezenta problemele pe care le are sistemul. Şi a dat explicaţii despre aceste probleme. Nu aş spune, şi în nici un caz nu împărtăşesc ideea, că USR a stat şi a aplaudat guvernarea PNL, pentru că n-a fost cazul. Şi pe zona economică şi pe zona medicală avem comunicări constate şi poziţii constante în această direcţie.

 

Nu vreau să privim 15 mai ca un 9 mai, ziua Victoriei

Ion Cristoiu: Aveţi dreptate. M-am uitat pe intervenţia dumneavoastră, pe intervenţiile on line. Aţi fost uneori mai critic chiar decît PSD-ul faţă de unele lucruri făcute de guvern. Probabil că impresia s-a născut din faptul că nu aţi apărut, şi nu cred că din cauza dumneavoastră, la televiziune. Vi s-a părut normal ca oamenii guvernului să domine în aceste două luni comunicarea publică?

Dan Barna: Asta e o discuţie reală în spaţiu public, dacă măsura, Ordonanţa aceea, prin care premierul Orban şi guvernul au alocat zonei media nişte milioane, nişte resurse bune, dacă are sau nu un impact. Şi am adresat întrebarea aceasta chiar premierului. Adică nu doar am ridicat problema. Dînsul pretinde că nu a solicitat niciunui trust media şi nici unui beneficiar de astfel de resurse să favorizeze guvernul. Numai că apare reflexul acela subtil de autocenzură naturală de a fi favorabil celui care îţi acordă resurse financiare. Şi celui care te plăteşte. Şi eu consider că sîntem într-o astfel de situaţie care în mod reflex, în momentul în care apare o măsură de sprijin financiar a zonelor de media, evident, guvernul să devină brusc mult mai popular în apariţii şi prezenţă.

Ion Cristoiu: Sînt de acord domnule preşedinte, ca gazetar am 52 de ani de activitate. Vă spun aşa, ca să spun şi telespectatorilor, cînd te miluieşte nu e obligatoriu să fie un contract, cum crede lumea, adică un contract: tu îmi dai banii, eu te laud. Dar vine aşa, un fel de stinghereală, omul ţi-a dat bani, guvernul ţi-a dat bani, şi ai aşa, culmea, o autocenzură morală, adică spui „totuşi omul a fost de treabă cu mine, nu ştiu, mi-a dat un buchet de flori, bani şi eu acum să-l înjur”. Eu spuneam în sensul următor: e pentru prima dată în istoria României cînd am avut o stare de urgenţă. Dacă ar fi să mai trăim o dată această experienţă, dumneavoastră ce credeţi că ar trebui să corectăm: noi, românii, clasa politică? Vi s-a părut, de exemplu, un dezechilibru între Putere şi Opoziţie în spaţiu public?

Dan Barna: În primul rînd o stare de urgenţă presupune un exerciţiu de solidaritate a comunităţii. Şi faptul că România are, nu ştiu dacă e corect, rezultate sau efecte ale crizei mai reduse decît în alte state se datorează în foarte mare măsură tocmai responsabilităţii concetăţenilor noştri. Adică faptul că oamenii în marea majoritate, cu puţine excepţii, şi repet cu puţine excepţii, au înţeles cît de importantă este distanţarea socială, au înţeles cît de importantă este să respectăm aceste măsuri de igienă, a făcut să avem o răspîndire mult mai redusă a epidemiei şi ăsta e un lucru foarte bun, apropo şi de 15 mai şi ce urmează să se întîmple. Pentru că nu vreau să privim 15 mai ca un 9 mai, ziua Victoriei, toată lumea iese afară, ne îmbrăţişăm, ne sărutăm, Ura!, Ura!, veselie, pentru că nu e aşa. Este, am spus-o şi zilele trecute, o etapă, o bornă, în timp în care se schimbă o parte dintre măsuri. Iar purtatul măştii, purtatul mănuşilor, spălatul pe mîini, evitarea contactelor nenecesare, evitarea de a ieşi atunci cînd nu e obligatoriu trebuie să rămînă. Pentru că realitatea e că această epidemie e printre noi, trebuie să coabităm cu ea, să ne obişnuim cu ea şi miza este să nu ajungem la nişte vîrfuri de sarcină a epidemiei care să facă sistemul medical incapabil să reacţioneze.

Şi revenind la întrebarea dumneavoastră ce poate ar fi trebuit să funcţioneze altfel sau mai bine?

Este exact capacitatea asta de a comunica pe bune şi de a comunica transparent cu cetăţenii. Pentru că în momentul de faţă nu ştim încă de ce Suceava a devenit exemplu de foarte proastă practică a sistemului medical, deşi s-a întîmplat asta în poate cel mai performant spital ca dotări şi investiţii şi standarde pretinse a exista într-un spital judeţean. Nu vorbesc neapărat de cele din Bucureşti, dar în restul ţării. La Suceava ne-a fost prezentată perla coroanei medicale şi iată că exact acolo avem o Lombardie a României. Ori asta e o problemă. Cealaltă problemă sînt aceste mesaje contradictorii venite dinspre guvernare. Una spune un ministru, alta spune ministrul Sănătăţii, alta spune ministrul de finanţe, premierul spune altceva, sau preşedintele vine şi spune altceva decît a spus ministru de Interne. Toate aceste bîlbe constante nu fac decît să dea neîncredere în rîndul cetăţenilor că într-adevăr situaţia este administrată. Şi faptul că avem rezultate, să le spunem mai bune decît celelalte ţări se datorează în mare măsură responsabilităţii cetăţenilor.

Ion Cristoiu: Domnule preşedinte, nu mă refeream la rezultatele în privinţa stării de sănătate, ci la o chestiune care preocupă pe mulţi şi în lumea Occidentală. Nu există riscul ca după acest pericol care a justificat limitarea unor drepturi ale omului, anumite exerciţii mai mult sau mai puţin autocratice să se nască, să se ivească în Europa şi şi-n România gustul de autocraţie, să nu spun de dictatură?

Dan Barna: N-aş crede deocamdată la cum arată lucrurile. Deşi asta e o întrebare interesantă pentru că avem tendinţa să credem că un nivel de democraţie. PSD-ul tocmai asta ne-a arătat, să credem că dacă sîntem la un anumit nivel lucrurile nu pot să meargă decît liniar sau mai bine.

Ion Cristoiu: Corect.

Dan Barna: Este o altă explicaţie pe care o am pentru ceea ce s-a întîmplat în 2016 la alegeri, şi în toată guvernarea Liviu Dragnea. Faptul că în timpul guvernării Dacian Cioloş, care a fost una dintre cele mai bune şi cele mai decente guvernări de care a avut parte România, oamenii au crezut „Hai că-i bine, uite vine şi PSD-ul cu nişte măsuri, hai că-i în regulă, nu se poate decît să fie mai bine, mergem spre Europa, s-a respirat, am simţit că funcţionăm; economia a început să mişte”. Nu ne-am mai dus la vot şi s-au văzut doar într-un rezultat electoral lucrurile, şi am ajuns să ieşim în stradă. La fel cred că este şi acum. De fapt trebuie să ne apărăm democraţia şi să ne apărăm funcţionarea statului de drept şi funcţionarea democratică a statului în fiecare zi şi la fiecare manifestare. Chiar de dimineaţă am avut o discuţie cu premierul Orban în care mi-a spus că va trimite legea în Parlament, aceasta pentru măsurile de criză, noile măsuri, de după 15 mai. E firesc să se întîmple lucrul acesta şi deocamdată, tocmai prin experienţa ultimilor ani, cred că avem suficientă energie în societate, ca să nu alunecăm într-o zonă de autocraţie dictatorială.

 

USR - un partid care aduce aer proaspăt în politică

 

Ion Cristoiu: Da, am văzut la un moment dat, în timpul stării de urgenţă, aţi insistat pe un dialog, pot să vă şi citez, între partide, guvern, parlament, preşedinţie, de ce? Nu contrazice radicalismul electoratului dumneavoastră? Cum să dialogaţi cu celelalte partide?

Dan Barna: Pot fi de acord că o parte din cei care mă susţin şi care susţin USR şi Alianţa USR-PLUS sînt mai radicali în punctele de vedere, dar eu cred că este tocmai datoria mea ca lider al partidului, şi datoria colegilor mei din Biroul Naţional să nu lăsăm ca USR-ul să fie un partid radical. USR trebuie să fie un partid care aduce modernitate, un partid care aduce aer proaspăt în politică, înţelegînd că este nevoie de mai mult decît strict electoratul nostru ca să putem schimba lucrurile acestea în România. Şi soluţia este, repet, în dialog, acela pe care l-am promovat şi legat de situaţia dintre Parlament şi guvern. Pentru că, hai să ne uităm ce se întîmplă acum, sau mă rog, zilele trecute. E o concurenţă pe a face legi şi Ordonanţe între guvern şi Parlament. Şi de fapt, în loc să ne batem capul ce măsuri putem lua ca să ne fie mai bine sau să facem faţă mai bine crizei, de fapt e o competiţie pe legiferare. Asta este foarte păgubos. Pentru că guvernul vine cu nişte ordonanţe, pe care nu le discută cu nimeni. Evident PSD-ul după aia, în Parlament, le ia, le împănează cu toate tîmpeniile populiste. Evident că după aia sînt atacate la CCR sau sînt trimise înapoi de preşedinte. Şi în loc să ne mişcăm, ca şi clasă politică, şi să facem paşi, de fapt nu facem decît să ne punem piedici. Şi de asta spun necesitatea dialogului este o realitate dincolo de viziuni şi puncte de vedere politice.

 

Dacă ne uităm la mesaje, PNL-ul şi preşedintele sînt într-o logică electorală

Ion Cristoiu: Da. Probabil că în perioada următoare vom avea o confruntare între Guvernul PNL care trebuie obligat, n-are cum, viaţa îl va obliga, la nişte măsuri de austeritate – cred că sînteţi de acord – şi, pe de altă parte, majoritatea parlamentară PSD-istă care am văzut pompează, dă cu banii în dreapta şi-n stînga, pentru că ea nefiind la putere îşi poate permite. Cum credeţi că se va rezolva? Adică va ceda la un moment dat şi PNL-ul din motive electorale, acestei presiuni populiste, sau va spune „pot să şi pierd alegerile dar nu voi ceda acestei presiuni”?

Dan Barna: Dacă ne uităm la mesaje, şi PNL-ul şi preşedintele sînt într-o logică electorală. Paranteza aceea din anii ’90 cu vîndutul Ardealului la unguri a fost un mesaj strict electoral. Toată lumea a înţeles că nu era mai mult de atît. Dincolo de asta însă, eu vă spun dinspre USR cum se văd lucrurile, mi se pare că această criză poate să fie, şi trebuie să fie, şi o oportunitate de responsabilitate bugetară şi politică pentru ţară. În momentul în care aruncăm ţara într-un deficit necontrolat şi intrăm într-o spirală a inflaţiei în care se aruncă la gunoi toate eforturile pe care le-am făcut de nişte ani de zile ca ţară, această, să-i spun, creştere economică, care a existat pînă înaintea crizei, nu s-a întîmplat. S-a întîmplat, pentru că mediu privat chiar a tras în această ţară foarte mult. Şi dacă măsurile vor fi, dacă PNL-ul va ceda şi va intra într-o zonă de populism din acesta deşănţat, pe care PSD-ul îl împinge dinspre Parlament nu vom face decît să o luăm la fugă înapoi. Era o metaforă foarte bună, ce-i drept a fost folosită pe Justiţie de către un comisar de la Uniunea Europeană care spunea: „voi românii sînteţi foarte interesanţi. Aţi alergat atît de mult la maratonul ăsta cu justiţia, aţi intrat pe stadion, sînteţi la ultima tură şi cînd v-aţi apropiat de linia de sosire v-aţi oprit, v-aţi întors şi aţi început s-o luaţi la fugă invers”. Cam aşa s-ar întîmpla şi pe plan economic dacă cedăm la măsuri. Şi USR se va opune foarte clar la măsuri din acestea populiste care să destructureze stabilitatea bugetară. Asta e o miză foarte mare apropo de ce se va întîmpla după criză.

Ion Cristoiu: Aţi avut o discuţie cu domnul Orban în legătură cu acest proiect de lege al stării de alertă. Îl votaţi? Faceţi amendamente? L-am văzut şi eu. Aveţi observaţi încă de pe acum sau nu aveţi?

Dan Barna: Sînt cîteva elemente în zona de turism, în zona de posibilităţi care trebuie date mediului economic. Pentru că aici e un mesaj foarte clar şi asta i-am spus-o premierului în fiecare întîlnire pe care am avut-o. Faptul că pînă la coadă pare că doar mediul economic plăteşte factura, mediul privat plăteşte factura crizei este un lucru nedrept şi este un lucru revoltător. De fapt, pînă la urmă, vom plăti cu toţii această factură. O slăbire şi o destructurare a mediului economic prin efectul acestei crize nu va face decît să fie afectată întreaga populaţie şi întreaga societate. Asta e foarte clar. Să nu uităm că premierul a promis că va suporta şi sectorul public costurile crizei. Nu s-a întîmplat lucru acesta. Au renunţat la acel plan şi asta e o nedreptate, pentru că rămîne în continuare mediul economic să plătească factura. Şi atunci, apropo de măsurile care ar trebuie să fie luate după 15, şi de ce se are în vedere, eu am foarte multă încredere – spun şi din experienţa personală din perioada mea înainte de politică – în ceea ce înseamnă capacitatea mediului economic şi a antreprenorilor de a se adapta la cerinţe şi reglementări. La creativitatea asta de a-ţi dezvolta legitim şi legal afacerea. Astfel încît măsurile în loc de închidere totală a unor sectoare ar fi măsuri care să spună „ca să funcţionezi trebuie să”. Şi, de exemplu, o terasă care înainte avea 30 de mese, acum poate să funcţioneze cu 10 mese. Sau un spaţiu de cazare să aibă cinci camere în loc de 20 închiriate pe palier. Pur şi simplu dîndu-se nişte limitări de respectare distanţare socială probabil că ar fi mult mai uşor şi ar fi mult mai simplu pentru mulţi agenţi economici să-şi reînceapă activitatea şi să reintre într-o funcţionalitate. În momentul în care nu ţi se dă nici o posibilitate, atunci ai o problemă. În momentul în care ţi se spune „sigur poţi să funcţionezi dar cu aceste constrîngeri”, o parte, şi eu cred că o parte importantă din agenţii economici, ar putea să se adapteze la aceste constrîngeri legate de sănătatea publică şi respectîndu-le să poate să şi funcţioneze, să poată să şi plătească salarii, să poată să aibă şi activitate economică. (...)

Ion Cristoiu: Deci legea o s-o votaţi în Parlament, înţeleg.

Dan Barna: Bun. E un proiect de lege necesar fără îndoială, dar are o problemă de timing. Ar fi trebuit să vină mai devreme. Presupunînd că miercuri ar ajunge la Plen şi am vota-o, merge apoi la Preşedinte pentru promulgare, cel mai repede ar putea să intre, probabil, în vigoare luni, ceea ce ar însemna că riscăm să avem un weekend cu vid de reglementare. Şi asta s-ar putea să ridice o problemă. Adică această lege ar fi trebuit să vină mai demult. Pentru că încetînd starea de urgenţă vineri, pe termenele actuale e foarte greu ca această lege să intre în vigoare tot vineri, sau mă rog, de sîmbătă dimineaţă. Şi atunci vom avea un weekend în care nu va mai fi nici o reglementare legată de asta.

 

România n-o să devină Elveţia în patru ani. Dar trebuie să începem să facem paşi înainte

Ion Cristoiu: La francezi premierul s-a dus în Senat, deşi nu era obligat, şi a prezentat planul de relansare pe etape. Legea aceasta nu e planul, nu-i aşa?

Dan Barna: Acesta este unul dintre reproşurile pe care le facem guvernului. Dincolo de administrarea de zi cu zi şi de reacţiile „Nu sînt măşti, hai să cumpărăm măşti, hai să cumpărăm combinezoane, hai să mai luăm nişte ventilatoare, hai să creştem capacitatea de testare”, dincolo de asta, ceea ce aşteaptă România este un plan pentru săptămînile şi lunile următoare. Acest plan nu există. Dacă la tactic să spun că s-a mai punctat pe ici, pe colo, s-a mai pus un plasture pe cîte-o julitură, pe cîte o rană, în realitate la strategie toată lumea ridică din umeri. De fapt asta e marea problemă cînd vorbim şi de mediul de afaceri şi de perspectiva economică a României. Faptul că sînt foarte puţine măsuri cu o viziune şi cu perspectivă mai largă, astfel încît oamenii să ştie cum să-şi rînduiască – ca să folosesc un termen din zona mea, de la Sibiu – cum să-şi rînduiască viaţa afacerii. Şi chiar în finalul acestei săptămîni, undeva pe vineri, vom prezenta o serie de măsuri pe care USR le vede necesare pentru, ca plan strategic în perioada următoare. Lucrăm la asta tocmai pentru a veni cu soluţii şi cu date concrete, cu soluţii pe care guvernul ar putea să le asume.

Ion Cristoiu: Ce schimbare fundamentală ar putea sau ce profit ar putea să aibă România din această criză? Adică ce ar trebui să schimbăm strategic, nu tactic, că dăm drumul la frizerii mâine şi poimâine la coafură? Spuneţi-mi un punct de vedere. Să dezvoltăm agricultura?

Dan Barna: Noi nu trebuie să inventăm apa caldă. Practic soluţia este una de a-ţi alege cîteva domenii foarte clare în care să investeşti, în care să aloci la propriu resurse pe criteriu de competenţă şi, în momentul acelea, zonele respective, dacă le-ai ales corect – şi aici avem cîteva exemple destul de clare – vor începe să-ţi genereze dezvoltare. Şi spun asta pentru că noi susţinem de mult timp necesitatea de a face investiţii în suprastructura mare. De a le face nu de a vorbi despre ele. Pentru că, chiar în această dimineaţă, spre exemplu, colegul meu deputatul Ionuţ Moşteanu, deputat de Argeş, care este în comisia pentru transport i-a fost interzisă participarea la prefectură, la semnarea contractului pentru tronsonul 1 de autostradă, el lucrînd în domeniu şi fiind specializat pe treaba asta. PNL a vrut să fie doar un eveniment exclusiv PNL, ceea ce e stupid pentru că vorbim de strategie. Strategie înseamnă să-ţi asumi că investeşti bani în infrastructură, pentru că infrastructura e ca un sistem circulator la om, îţi dezvoltă, după aceea toate celelalte servicii de suport. Ai zeci de mii de muncitori care-ţi fac autostrăzi, care îţi construiesc spitale regionare. Oamenii aceia trebuie să mănînce, trebuie să doarmă, trebuie să se îmbrace. Brusc creezi o zonă de locuri de muncă şi de creştere economică unde nu ştiu dacă e necesar să aducem oameni din Vietnam, şi din India şi din China. Dar foarte probabil putem să aducem români care lucrează în construcţii, în momentul de faţă, în Vestul Europei. Pentru că anul trecut în campania de prezidenţiale am vizitat mai multe ţări, am fost candidatul care chiar a făcut turneu electoral. Am fost în toate judeţele, am fost şi în Europa, în foarte multe state şi am discutat cu muncitorii români plecaţi, unii cu familia, unii singuri. Şi 90% dintre ei mi-au spus că s-ar întoarce acasă, chiar la un venit ceva mai mic care să le permită însă să-şi ducă copiii la şcoală şi să aibă o viaţă decentă, şi asta vorbind de măsuri economice, care ar fi soluţia, dacă ar fi de lucru şi dacă ar fi lucrări, nu doar aşa că renovezi o vilă, ci lucrări mari de infrastructură. Revenind acum, ca să încheiem linia asta de strategie: alegi cîteva domenii – infrastructură mare, IT, sectoare agricole punctuale. Pentru că la noi, nu ştiu dacă aţi observat, ceva aproape hilar, o dată la doi trei ani se schimbă prioritatea. Într-un an este prioritar porcul, după aia a venit un alt ministru, şi a zis: „Domnule, oaia, mergem pe oaie”. Faptul că se schimbă priorităţile după cum trece Vodă prin lobodă la minister este un lucru care arată că n-avem nici o strategie. În momentul în care ai 4-5 direcţii în care investeşti, şi tu ca ţară să aloci resursele, vei avea plăcuta surpriză să vezi că aceea îţi produce valoare în Produsul Intern Brut, îţi produce locuri de muncă. România este astăzi una dintre ţările relevante în industria IT. Asta s-a întîmplat pentru că acolo, întîmplător, a fost un pic de strategie. Şi un pic de strategie iată s-au văzut nişte rezultate. Păi dacă luăm o strategie similară pe alte patru-cinci domenii probabil că am putea să facem nişte paşi importanţi ca ţară. Asta am spus şi asta e şi poziţia USR şi poziţia alianţei USR-PLUS.

România n-o să devină Elveţia în patru ani. Dar trebuie să începem să facem paşi înainte. Cît timp nu începem să dăm examene pe bune în administraţie şi să facem reforma aia în administraţie care înseamnă exact asta să dai examene pe bune, să nu-ţi mai pui cumnaţi, rudele, amantele, soacrele şi verii în funcţii publice. Pentru că ceea ce s-a întîmplat în această criză a arătat că în multe locuri unde era strict pe nepotism instituţiile respective n-au funcţionat.

Ion Cristoiu: DSP-urile, direcţiile.

Dan Barna: DSP-ul era un spaţiu în care nu era bătaie de cap.

Ion Cristoiu: Asta n-am explicat, de fapt erau ale partidelor, cînd ajungeau la guvernare la DSP puneau, nu era bătaie de cap.

Dan Barna: Bătaia de cap era o criză de varicelă la o grădiniţă, maximum de problemă. În momentul cînd am avut epidemia am văzut situaţii jenante. Vă aminţi de doamna aceea, nu ştiu, de la Timişoara, sau nu mai ştiu de unde era, ţi-era şi milă. Şi mă rog, nu era un caz punctual. Oameni care clar n-aveau nici o precădere, cătare, nici o abilitate să fie în funcţiile respective.

 

De ce s-a tuns zero Dan Barna

Ion Cristoiu: Spre sfîrşitul crizei am văzut o disperare în Occident pentru aducerea muncitorilor români, cu orice preţ, şi ăia cu sparanghelul, şi cei din Austria. Faptul că Occidentul nu mai poate trăi fără sezonieri români vă face să fiţi mîndru că sînteţi român?

Dan Barna: Nu ştiu dacă e un element de mîndrie sau...

Ion Cristoiu: Eu doar am întrebat. Că poate unii, nu ştiu, sînt mîndri.. E un fenomen, trebuie s-o recunoaşteţi, că nu mai pot trăi fără noi, fără muncitorii noştri.

Dan Barna: Nu cred că este un element de mîndrie ca după 30 de ani de veche clasă politică, postcomunistă mai mult sau mai puţin, noi ca ţară nu avem capacitatea să ne ţinem forţa de muncă activă aici. Şi oamenii sînt puşi în situaţiile disperate şi jenante şi dureroase să se înghesuie, cum am văzut la Cluj, să se înghesuie pe aeroport ca să plece pentru diverse munci sezoniere. Ceea ce s-a întîmplat acolo arată de fapt, că în bună măsură au fost nişte ani în care am eşuat în ceea ce înseamnă bunăstarea României. Faptul că 50% dintre tineri continuă să plece din ţară astăzi, într-o perioadă în care România e pe creştere economică – nu vorbesc de cele două luni de criză, trei, vorbesc de situaţia generală –, arată că trebuie să facem o schimbare majoră. Şi trebuie să facem o schimbare majoră semnificativă şi asumată. Vechiul titirez în care schimbăm partidele din USL şi aşteptăm să se întîmple minuni n-are cum să mai funcţioneze, pentru că ne pleacă tinerii şi în 20 de ani o să ne trezim că sîntem o ţară de tranzit între Est şi Vest.

Ion Cristoiu: Pe dumneavoastră, nu vă surprinde faptul că Occidentul, cetăţenii occidentali nu mai vor să muncească la sparanghel? Adică ei de ce n-ar munci la sparanghel? De ce sparanghelul trebuie cules de români şi nu de nemţi?

Dan Barna: E interesant. Dar asta se întîmplă pentru că societăţile respective au reuşit să ajungă la un nivel în care generează locuri de muncă, bunăstare în sens larg, de un nivel peste culesul de sparanghel. Şi atunci acum soluţia este că vin românii şi le adună sparanghelul.

Ion Cristoiu: Poate găsesc roboţi care le va culege sparanghelul.

Dan Barna: Se va ajunge fără îndoială şi acolo. Pasul următor va fi, după ce o să reuşim să ne dezvoltăm şi noi ca ţară, ca şi în România să vină culegători din zone mai estice.

Ion Cristoiu: Pînă s-o termina planeta.

Dan Barna: Nu, pînă se va dezvolta suficient sau pînă cum spuneţi o se ne conducă roboţii.

Ion Cristoiu: Ca să facem aşa o paranteză de culoare, o ştire extraordinară a fost faptul că dumneavoastră v-aţi tuns. Şi chiar vă invidiez că sînteţi tuns zero. De ce zero?

Dan Barna: În fiecare vară de ani de zile, din facultate, în timpul vacanţei vara obişnuiam să mă rad în cap, anul trecut n-a fost posibil pentru c-a fost campania electorală pentru prezidenţiale şi echipa de campanie mi-a interzis acest lucru.

Ion Cristoiu: Asta e o ştire, cum adică? Echipa de campanie îţi spune cum să te tunzi? Ce motivare a avut electorală? Iertaţi-mă, ce-a zis că dă prost la electorat sau ce?

Dan Barna: Nu, a fost mult mai simplu. Mi-au zis că dacă mă rad în cap ei se vor retrage din susţinerea campaniei mele. A fost mult mai simplă abordarea.

Ion Cristoiu: Chiar n-am auzit pînă acum.

Dan Barna: Acum stînd în casă de atîtea săptămîni am zis că e o perioadă foarte bună şi am recuperat tura de ras în cap. M-am ras în cap. A fost foarte simplu.

Ion Cristoiu: Apropo spuneţi-mi din campania electorală. Cît de marionetă e candidatul în mîinile consilierilor?

Dan Barna: În cazul meu chiar n-a fost, sau dacă întrebarea vrea să fie dacă dau vina pe consilierii…

Ion Cristoiu: Nu, nu. E o realitate şi politicieni în general foarte multe lucruri nu le fac că vor ei ci ce le spun consilierii, sînteţi de acord cu asta.

Dan Barna: Noi fiind încă un partid tînăr şi foarte real şi foarte din societate şi din viaţa reală fiecare decizie am luat-o la propriu împreună, am făcut doar lucrurile pe care le-am considerat. Au fost foarte multe lucruri pe care ni le-au sugerat şi pe care nu le-am făcut pentru că n-am simţit eu în ficat că sînt necesare sau că aş vrea să le fac. Au fost şi lucruri pe care le-am făcut de capul meu, unele au ieşit bine, unele prost.

A fost o echipă excelentă căreia îi mulţumesc pentru sprijin şi implicare şi asumare. Pentru că, de la colegii care au fost cu mine în autocar pînă la cei care au stat şi-au scris, fiecare frîntură de comunicat sau au creat bucăţele de film, au fost nişte oameni care au crezut în campania aceea. Şi cred că ăsta e lucru cel mai frumos, indiferent dacă cîştigi sau pierzi într-un demers să crezi în el atunci cînd îl faci. Colegilor mei le mulţumesc şi voluntarilor, şi colegilor din USR şi din PLUS care au făcut o companie într-adevăr, din punctul meu de vedere cel puţin, memorabilă.

 

O să treacă şi această Criză. Şi-o să ne întoarcem la toate nimicniciile noastre

Ion Cristoiu: Partidele politice, politicienii au intrat în starea de urgenţă într-un fel, au ieşit altfel? Vor ieşi altfel sau va fi acelaşi capital politic, aceleaşi partide, aceiaşi politicieni? S-au ivit în perioada asta noi politicieni?

Dan Barna: Şi binele şi răul se uită. Eu cred că vom reveni… Bine, acum poate ar fi frumos să dau un mesaj, să spun că este o mare iubire generală cu toate partidele. Sînt pragmatic şi realist. În fine, aveam în copilărie o carte care spunea „cu dragostea şi focul te obişnuieşti”. O să treacă această criză şi o să fie, probabil peste un an, doi, „mai ştii cum era la criză?”. Dar ne vom întoarce tot la nimicniciile, şi la bunele şi relele noastre, la ideile inspirate care dau rezultate, la tîmpeniile care ne fac de rîs. Nu cred că se va schimba umanitatea, că se va schimba dramatic. Dincolo de aceste reflexe, şi poate ăsta e un lucru cu adevărat bun, aceste reflexe de igienă personală care s-ar putea să ne fie de folos pe termen lung, dincolo de strict această epidemie.

Ion Cristoiu: Partidul dumneavoastră fiind un partid online a avut activitate în timpul Crizei. Am văzut aţi avut o viaţă politică normală. La un moment dat postaţi că felicitaţi nişte membri ai conducerii, la tineret. Aţi avut alegeri în perioada asta?

Dan Barna: Da, am fost la ultimul Comitet Politic, şi anterior s-a organizat. USR Tineret a avut o perioadă în care şi-a ales noua conducere. I-am felicitat, i-am încurajat pentru că speranţa vine întotdeauna de la tineri. Ei sînt în organizaţia noastră o bucată importantă de speranţă şi normal.

Ion Cristoiu: Vreau să spun celelalte partide credeţi că se vor apleca mai mult asupra acestui spaţiu – reţelele sociale, online – după această experienţă?

Dan Barna: Noi ca ţară trebuie să ne aplecăm. Sînt multe concluzii interesante apropo de perioada aceasta pentru că şi în mediul de business, şi în mediu privat, şi în mediul public s-a dovedit că anumite servicii pot să funcţioneze foarte bine online. S-a dovedit că nu e necesar să aduci pensionarii, şi nu numai pensionarii, la coadă la Administraţia Financiară ca să-şi ia un certificat fiscal, sau o adeverinţă sau să plătească un impozit, sau toate celelalte. Lucrurile acestea se pot întîmpla comod, confortabil de acasă. Şi cred că e un stimulent pentru cei care conduc aceste instituţii publice să introducă pe logică de permanenţă serviciile acestea online digitalizate. Gîndiţi-vă, că am vîndut acum nişte timp o maşină. Am stat la coadă dimineaţa la 7 ca să pună două ştampile, ca să-i dau noului cumpărător talonul şi toate celelalte certificate fiscale, şi ce era necesar. Toate astea pot să funcţioneze online. Cred că această criză tocmai ne-a arătat că se poate şi nu e un capăt de ţară. Şi oricine poate să înţeleagă lucrurile acestea.

Ion Cristoiu: Credeţi că va fi şi un progres în telemuncă? Multe firme vor renunţa la venirea la serviciu?

Dan Barna: Aicea sînt două planuri. O dată, revenirea din criză pentru o parte din agenţii economici, nu puţini, presupune faptul că în lunile următoare nu vor avea încărcătura necesară pentru angajaţi, pentru norme de opt ore. Pe de altă parte telemunca pentru o altă parte din structurile unor companii şi servicii s-a dovedit şi probabil că va fi implementată ca o alternativă funcţională. Noi vom avea – vă spuneam de pachetul de măsuri pe care-l vom lansa la finalul săptămînii – cîteva propuneri în linia aceasta. Că despre asta vorbim, de variante flexibile de prestare a muncii, fie că vorbim de telemuncă, fie că vorbim de norme parţiale, fie că vorbim de diverse alte instrumente pe care le folosesc. Eu am văzut în Germania mecanismul acesta cu norma parţială şi cu sprijin de stat în perioade dificile. E chiar un exemplu de succes. Ar trebui preluat şi la noi, lucrăm la proiecte de lege în direcţia aceasta tocmai pentru că trebuie să începem să folosim practica din Vest şi practica europeană şi practica internaţională pe astfel de servicii. Dacă vrem să vorbim, apropo de strategie, să vorbim de economie în care oamenii să simtă stimulentul că pot să funcţioneze în economia din România, şi nu în economia din Germania, Spania sau Italia.

 

 Este clar că trebuie să ne educăm copiii pentru o lume digitală

Ion Cristoiu: Credeţi că şcoala online a prins. Aveţi încredere în această şcoală on line?

Dan Barna: Ar putea să prindă. Aici problema este de altă natură. Problema ţine de infrastructura de acces la internet. Pentru că ne-am uitat pe proiectele pe care le finanţează acum ministerul Dezvoltării, ministerul Fondurilor Europene pe ceea ce înseamnă zona de educaţie. Şi sînt din păcate o parte dintre ele, o parte semnificativă – vorbim de 50 de milioane de euro, nu de doi lei – sunt proiecte mai degrabă de birocratism educaţional. Adică este foarte frumos să faci un registru online al serviciilor educaţionale disponibile, şi alte lucruri necesare la un anumit moment înainte de criză, o parte chiar relevante, dar în momentul de faţă în care ai 62% dintre elevi care nu au un acces real la internet despre ce vorbeşti. Adică ce şcoală online dacă, de fapt, doar în marile oraşe copiii au acces la o tabletă, la un laptop conectat la internet astfel încît să poată să-şi vadă dascălul, să poată într-adevăr să facă teme. Avem şi noi în USR doamne profesoare care fac lucru acesta, şi e lăudabil, şi copiii sînt implicaţi şi sînt încîntaţi. E o tehnologie alternativă, e frumos, dar acoperirea e foarte slabă deocamdată.

Ion Cristoiu: Dar dintre interlocutorii mei au spus că ar trebui totuşi cînd se va reveni la şcoală, păstrată măcar o zi pe săptămînă de experienţă online. Credeţi o zi, o oră?

Dan Barna: Ar putea să fie o componentă, fără îndoială, o componentă de intereacţiune, vinerea sau poate o zi. O oră nu prea are sens, adică ori o zi ori o perioadă aşa o lună, o săptămînă, cîndva, la un moment dat. Este clar că trebuie să ne educăm copiii pentru o lume digitală. Mulţi dintre ei, cei care au resurse, că asta e important, acum sînt pianişti pe telefonul mobil sau pe laptop sau pe tabletă. Da, dar asta sîntem în logica oamenilor din marile oraşe.

Ion Cristoiu: Da, corect.

Dan Barna: În urbanul mic sau în mediu rural, în care familia este cu un telefon sau două, şi copilul de fapt n-are acces la internet tot timpul, lucrurile stau foarte diferit. Şi dacă nu vrem să avem o fractură în societate între unii alfabetizaţi digital, şi unii care habar n-au, trebuie ca şcoala să furnizeze inclusiv acest serviciu de educaţie digitală, să-i spun larg, de învăţămînt online.

Ion Cristoiu: Domnule preşedinte, parcă aţi fi de la un partid de Stînga.

Dan Barna: Nu. Economia se dezvoltă. Şi se dezvoltă şi Centrul-Dreapta modern. Iar aceasta presupune tocmai această încurajare a competenţei şi încurajarea valorii. Asta se întîmplă dacă există instrumente, dacă tineri, copiii în sens larg, pot să-şi dea măsura valorii. Despre asta spun şi tocmai asta este una dintre direcţiile noastre.

Ion Cristoiu: Şi în perioada asta nu prea am auzit de PLUS, ce s-a întîmplat cu ei? E totuşi o diferenţă. Dumneavoastră, USR, aţi fost foarte activ. Domnul Cioloş nu prea. De ce?

Dan Barna: N-aş spune. Şi colegii de la PLUS au avut mesaje şi reacţii în această perioadă, au comunicat şi în spaţiul public. Obiectivul şi miza este însă aceea ca proiectul Alianţei să devină în perspectiva electorală şi a alegerilor locale şi alegerilor naţionale acea alternativă în care România are încredere. În această perioadă am fost în întîlniri de dimineaţă pînă seara. Am folosit această perioadă tocmai pentru a lucra împreună cu Dacian Cioloş la acest proiect, şi împreună cu colegii mei din USR şi PLUS, tocmai pentru că avem alegerile locale în faţă şi e o miză.

Ion Cristoiu: Cînd le vedeţi puse?

Dan Barna: Depinde foarte mult ce se întîmplă cu virusul, cu epidemia. Foarte probabil final de septembrie, început de octombrie ar putea să fie o perioadă pe datele actuale în care să aibă loc aceste alegeri locale. Iar Parlamentarele vor fi evident undeva în luna decembrie, pe Constituţie şi pe date. Să ne amintim că au fost pe 11 decembrie data trecută alegerile, deci tot în zona aceea ar trebui să fie. Totul însă în contextul în care epidemia rămîne sub control. De asta fac apelul acesta la responsabilitate, la purtat măşti, la purtat mănuşi, la rămas în logică de protecţie individuală fiecare. Dacă ne scapă de sub control epidemia şi avem situaţii dramatice ca în alte state europene mari, subiectul alegerilor s-ar putea să nu mai fie, să trebuiască modificat.

 

USL e cea mai bună etichetă a vechii clase politice care funcţiona prin rotaţie: stai tu o tură, stau e o tură

Ion Cristoiu: Înainte de criză ne pregăteam de anticipate, aproape că erau inevitabile, anticipate care plecau de la premisa unei victorii zdrobitoare a Dreptei. Criza a schimbat ceva? A amînat căderea PSD-ului, a micşorat şansele Dreptei, ale PNL, le-a crescut pe ale dumneavoastră? Adică a schimbat ceva, nu în umanitate, în scena politică această perioadă de două luni? Sau ne vom întoarce la situaţia de dinainte de criză?

Dan Barna: Dacă înainte de criză vorbeam de anticipate acum există perspectiva posticipatelor, care să fie duse şi mai încolo. Dincolo de asta depinde foarte mult de ce se va întîmpla pe plan economic în lunile următoare. Pentru că aceste două luni au fost cumva ca o măciucă în cap. Eşti un pic buimăcit, acum începi să-ţi revii. Oamenii au intrat într-o logică în care acceptăm că epidemia aceasta va trebui să coabităm cu ea o perioadă mai lungă, va trebui să ne adaptăm reacţiile şi modalitatea de a funcţiona la această epidemie. Şi din perspectiva asta ce se va întîmpla economic în lunile următoare va fi definitoriu pentru perspectivele electorale din toamnă la locale şi din iarnă, eventual, la parlamentare. E greu de spus în momentul acesta care e impactul crizei pe contextul electoral, din punctul meu de vedere cel puţin. Pentru că oamenii abia se dezmeticesc. În sens larg vorbesc societatea, comunitatea, abia se dezmeticeşte după această criză care a venit destul de... Mă rog pentru cei mai înţelepţi a fost previzibilă, pentru marea majoritate a fost o surpriză deşi ar fi trebuit să ştim şi noi, şi restul Europei că lucrurile vor evolua în felul acesta.

Ion Cristoiu: Din acest punct de vedere, evocînd posibilitatea ca partidul de la guvernare să se erodeze, voturile se vor duce spre dumneavoastră sau spre PSD?

Dan Barna: Eu sînt foarte optimist în ceea ce înseamnă înţelepciunea electoratului. Pentru că avem de 30 de ani o aceeaşi secvenţă rotită şi reşapată. Avem o structură. USL e cea mai bună etichetă a vechii clase politice care funcţiona prin rotaţie: stai tu o tură, stau e o tură. În momentul de faţă, din 2016 încoace există o alternativă. Ea se numeşte USR. Şi din urmă cu un an se numeşte Alianţa USR-PLUS. Această alternativă are nişte principii, nişte valori şi nişte oameni atipici pentru ceea ce înseamnă vechea clasă politică şi asta e o realitate pe care o vedem cu toţii. Chiar dacă uneori am fost criticaţi, chiar dacă mie şi lui Dacian Cioloş ni s-au reproşat diverse lucruri, în realitate vorbim de un nivel de încredere şi de seriozitate şi de a-ţi păsa de ceea ce înseamnă România, lucruri pe care electoratul le va aprecia şi sunt foarte optimist că USR-PLUS va fi brandul cîştigător al următoarelor runde electorale. Pentru că România trebuie să se mişte mai departe, trebuie să mergem mai departe. Ori ofertele pe spectrul politic actual sînt în aceeaşi logică în care ok se rodează PNL-ul şi vine PSD-ul. Îşi imaginează cineva că PSD-ul are resurse să facă ceva? PNL-ul vedem că este în logica în care în continuare vorbim e contracte cu dedicaţie, vorbim de aceeaşi logică de nepotism, de pun oamenii mei în locul oamenilor tăi, nu vorbim de competenţă, nu vorbim de examene pe post pe bune, nu vorbim de exact lucrurile de care România are nevoie. Asta propune USR şi Alianţa USR-PLUS. Eu cred că este o ofertă pe care românii o vor aprecia şi vom ajunge să contăm semnificativ în ceea ce urmează.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici