AFP: Posibila amânare a aderării la Schengen, primită cu indignare la Bucureşti şi calm la Sofia

Subiectul amânării probabile a aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen a provocat reacţii indignate ale politicienilor români şi o avalanşă de dezbateri în presa din această ţară, în timp ce la Sofia tema este tratată cu calm şi resemnare.

12 afişări
Imaginea articolului AFP: Posibila amânare a aderării la Schengen, primită cu indignare la Bucureşti şi calm la Sofia

AFP: Posibila amânare a aderării la Schengen, primită cu indignare la Bucureşti şi calm la Sofia (Imagine: Cristina Nichitus/Mediafax Foto)

"Subiectul Schengen pare perceput ca o a doua aderare la Uniunea Europeană (UE) în România. El va trebui demistificat", apreciază un diplomat, amintind că şi alte state din UE nu fac parte din spaţiul liberei circulaţii.

Membre ale Uniunii Europene din 2007, România şi Bulgaria au transformat aderarea la spaţiul Schengen într-o prioritate naţională pentru 2011.

Dar după unele rezerve emise de Olanda, Franţa şi Germania au solicitat un raport.

Chiar dacă preşedinţia ungară a UE a pledat luni pentru respectarea promisiunilor privind aderarea, speranţele românilor şi bulgarilor de a călători din aprilie fără paşaport, ca şi ungurii, francezii sau germanii, cunosc un declin.

La Sofia, unde s-a vorbit permanent despre o aderare la Schengen în 2011, dezamăgirea este mai redusă decât la Bucureşti, subiectul nereprezentând un centru de interes pentru ziarele din Bulgaria.

După exprimarea opoziţiei Franţei şi Germaniei, bulgarii au declarat că vor face "tot posibilul" pentru a risipi îndoielile partenerilor lor. Preşedintele român Train Băsescu a denunţat un act de "discriminare".

Românii cred că regulile jocului s-au schimbat atunci când condiţiilor tehnice impuse altor state care au aderat la Schengen (securizarea frontierelor, procedurile de emitere a vizelor, etc.) s-a adăugat o nouă condiţie: progresele ireversibile în lupta anticorupţie.

Este vorba despre discriminare sau, din contră, este o preocupare justificată a statelor europene, pentru a impulsiona realizarea de progrese în domeniul justiţiei în România şi Bulgaria?

"Răspunsul se află între cele două: ei au dreptate, avem încă probleme cu corupţia şi justiţia. Dar ar fi putut să ne spună înainte că vor mai fi şi alte criterii", afirmă Valentin, un şofer de taxi din Bucureşti.

"Acesta este paradoxul: românii sunt în acelaşi timp de acord cu statele care apreciază că există o problemă cu corupţia şi cu preşedintele care vorbeşte despre discriminare", consideră Cristian Preda, eurodeputat (din partea majorităţii) şi profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Bucureşti.

"Românii s-au comportat ca şi cum nu ar exista niciun context politic pentru aderarea la Schengen şi ei descoperă azi că acest context este de mare actualitate", cu unele state occidentale devenite neîncrezătoare faţă de altele care doresc să adere, consideră Cristian Ghinea, director al Centrului pentru Politici Europene.

Pentru a ieşi din impas, consilierul preşedintelui Băsescu şi fostul comisar european Leonard Orban pledează pentru "o continuare a pregătirilor tehnice", alături de o intensificare a demersurilor diplomatice.

Sofia şi chiar şi preşedintele român au respins pista controversată a ministrului român al Afacerilor Externe de a bloca integrarea Croaţiei în UE, ca o formă de represalii.

Analiştii apreciază că România trebuie să dea dovadă de solidaritate pentru a-şi putea reface credibilitatea.

"Clasa politică trebuie să se concentreze pe temele importante, nu pe lupte politice interne, pentru că se pare că există o voinţă a întregii ţări, şi nu doar a câtorva, de a realiza progrese în domeniul justiţiei, luptei împotriva corupţiei", susţine un diplomat european.

Pentru editorialistul ziarului bulgar Sega (de opoziţie), Svetoslav Terziev, Bucureştiul şi Sofia trebuie pur şi simplu "să îşi facă temele, dovedind progrese tangibile în lupta împotriva corupţiei".

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici