Belgia, la un pas de a deveni primul narco-stat al Europei

Belgia a devenit un punct nodal pentru traficul european de droguri datorită infrastructurii sale portuare avansate, a fluxului continuu de containere și a reglementărilor de liberă circulație din spațiul Schengen. Potrivit Euractiv,  aceste condiții au transformat țara într-un teren fertil pentru rețelele criminale. Numai în portul Anvers, cantitatea de cocaină confiscată a crescut de la 91 de tone în 2021 la aproape 110 tone în 2022, depășind astfel Rotterdamul, care era considerat anterior principalul punct de intrare.

Metoda de operare este complexă: containerele, provenind din Columbia, Peru sau Ecuador, ascund drogurile în transporturi legale de fructe, piese industriale sau oțel. Pentru a-și masca originile, traficanții deviază rutele prin Africa de Vest sau Caraibe. La destinație, grupuri de tineri recrutați local se ocupă de extragerea rapidă a mărfii înainte de controalele vamale.

Violență pe străzile din Bruxelles

Consecințele acestui trafic se resimt violent în marile orașe. La doar 45 de kilometri de Anvers, capitala Bruxelles se confruntă cu un val de violență fără precedent. Într-un singur an, au fost înregistrate peste 50 de incidente armate, rezultate din conflictele dintre bandele rivale care își dispută teritoriile, în special în zone precum Molenbeek și Anderlecht.

Procurorul Julien Moinil subliniază că pericolul a devenit sistemic, avertizând asupra infiltrării rețelelor criminale în sectoare cheie precum porturile, poliția și chiar sistemul judiciar. „Nu poți repara peste noapte o neglijență de zece sau douăzeci de ani”, a afirmat el.

Belgia se confruntă cu o amenințare fără precedent: Pericol de a deveni un narco-stat

O luptă inegală

În ciuda eforturilor, lupta împotriva acestui fenomen este o cursă contra cronometru. Deși Uniunea Europeană a lansat o „Foaie de parcurs împotriva traficului de droguri”, autoritățile belgiene estimează că interceptează doar între 10% și 40% din cocaina care intră în țară. Cantitatea rămasă inundă piața europeană, alimentând violența urbană și generând profituri colosale.

Cu o piață a cocainei evaluată la circa 11,6 miliarde de euro, Belgia a ajuns să simbolizeze conflictul dintre beneficiile globalizării și necesitatea unui control riguros al frontierelor. Deși capturile de subtanțe ilegale sunt în creștere, fluxul real de narcotice pare de neoprit, existând riscul ca țara, situată în inima Europei, să devină epicentrul sumbru al comerțului continental cu droguri.