COMENTARIU AFP: Ucraina are puţine opţiuni după referendumul din Crimeea

Votul masiv al locuitorilor din Crimeea în favoarea intrării teritoriului în componenţa Federaţiei Ruse oferă puţine opţiuni noului Guvern ucrainean pentru recuperarea regiunii separatiste, dar ar putea ajuta Kievul să-şi consolideze relaţiile cu Occidentul, comentează AFP.

2542 afişări
Imaginea articolului COMENTARIU AFP: Ucraina are puţine opţiuni după referendumul din Crimeea

COMENTARIU AFP: Ucraina are puţine opţiuni după referendumul din Crimeea (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Peninsula de la Marea Neagră, cedată Ucrainei de liderul societic Nikita Hruşciov în 1954, se află în centrul celei mai dure confruntări diplomatice dintre Moscova şi ţările occidentale de la sfârşitul Războiului Rece.

În plus, votul masiv în favoarea alipirii Crimeei la Rusia la referendumul de duminică consolidează poziţia separatiştilor proruşi, care controlează majoritatea infrastructurii din regiune, instituţiile oficiale şi televiziunea, inclusiv Poşta locală.

În faţa acestora, Ucraina şi aliaţii occidentali au puţine opţiuni pentru a-l împiedica pe preşedintele Vladimir Putin să pună Crimeea sub controlul său, acţiune pe care o consideră ilegală.

- Izolarea Rusiei

După ce a ezitat în legătură cu adoptarea poziţiei în faţa demonstraţiei de forţă a Kremlinului, Occidentul pare să fi adoptat acum o strategie mai hotărâtă, susţinută de anunţul sancţiunilor pe care cel mai probabil le vor decide luni Uniunea Europeană şi Statele Unite împotriva celor mai apropiaţi aliaţi ai lui Vladimir Putin.

În afara acestor sancţiuni, imaginea şi locul Rusiei pe scena internaţională riscă să fie grav afectate: locul Moscovei în G8 este sub semnul întrebării, iar mai mulţi senatori americani sunt decişi să retragă Rusiei dreptul de a organiza Campionatul Mondial de fotbal din 2018.

În replică, Moscova a lansat o campanie de propagandă mediatică în care este prezentată drept singură în faţa Occidentului, ceea ce i-a adus lui Vladimir Putin o cotă de popularitate record, în ultimii doi ani.

- Intervenţia militară

Alungarea soldaţilor ruşi din Crimeea nu este o opţiune pentru Ucraina, care ar juca în această luptă rolul lui David în faţa lui Goliat.

Armata ucraineană dispune de doar 130.000 de soldaţi, jumătate dintre aceştia fiind recruţi şi echipaţi cu un material de luptă învechit, care nu ar face faţă celor 845.000 de militari ruşi, ce se pot baza şi pe puterea nucleară a Rusiei.

În plus, îndemurile unor conservatori americani, printre care senatorul John McCain, în vederea furnizării de ajutor militar Ucrainei, nu vor fi cel mai probabil urmate de liderii occidentali, care trebuie să se confruntă cu o opinie publică din ce în ce mi opusă intervenţiilor militare în afara ţării.

Cu toate acestea, prin refuzul de a-şi retrage trupele din Crimeea, Ucraina poate îngreuna situaţia Rusiei. "Dacă încep să folosească armele împotriva noastră, le vom folosi şi noi", a avertizat vicepremierul Vitali Iarema.

- Presiunea economică

Crimeea are o importanţă strategică pentru Rusia, deoarece îi oferă acces la Marea Neagră şi la Mediterana. Peninsula este însă o regiune cu o economie devastată şi este dependentă de Ucraina pentru resursele de gaze, eletricitate şi apă.

Unii dintre naţionaliştii de la Kiev au sugerat să fie tăiat accesul Crimeei la aceste resurse, pentru a contracara ambiţiile Rusiei. "Accesul Crimeei la gaze, electricitate şi la furnizarea alimentelor de bază este în pericol, iar Rusia nu poate compensa", a subliniat analistul Volodomir Fessenko, de la Institutul Penta.

Cu toate acestea, dacă autorităţile de la Kiev vor adopta această strategie, cel mai probabil Moscova nu va ezita să decidă o creştere puternică a tarifelor pentru importurile de produse industriale ucrainene şi a preţurilor pentru furnizarea gazelor din Rusia.

- Susţinerea occidentală

Ucraina este un element cheie în ambiţia afişată a preşedintelui Vladimir Putin de a reface alianţa postsovietică pentru a rivaliza atât cu UE, cât şi cu NATO.

Noul Guvern de la Kiev şi-a anunţat însă clar dorinţa de a scoate Ucraina de pe orbita Kremlinului şi de a apropia ţara cu 46 de milioane de locuitori de Occident.

În acest context, Uniunea Europeană şi liderii ucraineni ar putea semna zilele următoare capitolele politice din Acordul de Asociere, a cărui abandonare în noiembrie anul trecut a provocat protestele de la Kiev ce au dus la demiterea preşedintelui Viktor Ianukovici.

De asemenea, occidentalii discută un plan de ajutor pentru fragila economie ucraineană, în replică la suspendarea unui credit masiv promis de Moscova.

O apropiere prea rapidă sau prea strânsă a Ucrainei de Occident ar putea însă îndepărta regiunile rusofone din sud-estul Ucrainei, ale căror legături cu Rusia sunt istorice.

De altfel, regiunile din estul Ucrainei, printre care Doneţk, şi-au anunţat deja intenţia de a organiza referendumuri în vederea alipirii la Rusia, iar altele ameninţă să le urmeze exemplul.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici