Criză fiscală la Londra: bugetul de toamnă testează limitele Guvernului Britanic, condus de laburiști

Guvernul britanic condus de laburiști se pregătește pentru un moment-cheie: prezentarea bugetului de toamnă, programată pentru 26 noiembrie. Cu un deficit de finanțare estimat la 20 de miliarde de lire sterline, ministrul de finanțe Rachel Reeves este nevoită să jongleze între promisiunile electorale și realitatea dură a piețelor financiare.

„Facturile sunt mari. Este tot mai greu să mergi înainte. Contribui mai mult, primești mai puțin. Asta trebuie să se schimbe”, a declarat Reeves, recunoscând că economia „nu funcționează suficient de bine pentru oamenii care muncesc”, potrivit CNBC.

Investitorii au tras deja semnalul de alarmă

Dar schimbarea vine cu un cost: economiștii estimează că Reeves va fi forțată să crească taxele cu până la 28 de miliarde de lire pentru a respecta regulile fiscale autoimpuse, care prevăd finanțarea cheltuielilor curente exclusiv din taxe, nu din împrumuturi.

Randamentele obligațiunilor guvernamentale britanice pe 30 de ani au atins cel mai ridicat nivel din 1998, un semnal clar că investitorii sunt neliniștiți: „Faptul că investitorii cer o dobândă mai mare pentru a deține datorie britanică este un avertisment pentru guvern că trebuie să restabilească credibilitatea fiscală”, notează analiștii.

Într-un comentariu tăios, economistul-șef Kallum Pickering de la Peel Hunt, firmă britanică de servicii financiare și de investiții, avertizează că guvernul s-a blocat singur în promisiuni imposibil de susținut fără sacrificii majore: „Ne frământăm pentru că un guvern cu o economie de 3.000 de miliarde nu poate strânge 20 de miliarde într-un buget. Nu din cauza pieței, ci pentru că și-au limitat singuri opțiunile”.

Guvernul britanic, prizonierul propriilor angajamente

Practic, problema fiscală a guvernului britanic nu provine, în mod real, din constrângerile impuse de piețele financiare, ci din propriile decizii politice. Deși economia Regatului Unit este solidă, guvernul laburist și-a impus singur o serie de restricții. În campania electorală, laburiștii au promis că nu vor majora impozitul pe venit, TVA-ul sau contribuțiile sociale, refuzând, totodată, să reducă ajutoarele sociale și alte cheltuieli sensibile.

În același timp, doresc să crească investițiile în sănătate, educație și apărare. În aceste condiții, guvernul evită să folosească cele mai comune instrumente de echilibrare a bugetului – fie creșteri de taxe, fie reduceri de cheltuieli, ceea ce îl blochează complet în fața realității fiscale. Criza nu este una economică, ci creată politic, prin refuzul guvernului Reeves de a-și asuma măsuri nepopulare, dar necesare.

Blocată între promisiunile făcute alegătorilor și așteptările piețelor financiare, Rachel Reeves se confruntă cu primul mare test al mandatului său. Bugetul de toamnă, documentul prin care guvernul își prezintă planurile de cheltuieli și venituri pentru anul următor, nu va fi doar un exercițiu contabil, ci un moment de cotitură pentru credibilitatea economică a noului guvern.