Dezvăluirile site-ului Wikileaks provoacă reacţii de condamnare la nivel mondial

Dezvăluirea de site-ul Wikileaks a celor aproximativ 250.000 de note diplomatice americane a generat luni reacţii de condamnare din partea Guvernelor din întreaga lume, Casa Albă calificând această acţiune drept o "crimă gravă".

63 afişări
Imaginea articolului Dezvăluirile site-ului Wikileaks provoacă reacţii de condamnare la nivel mondial

Dezvăluirile site-ului Wikileaks provoacă reacţii de condamnare la nivel mondial

Wikileaks şi cei care publică aceste informaţii "sunt criminali", a afirmat Robert Gibbs, purtător de cuvânt al preşedinţiei americane, considerând că aceste scurgeri de informaţii constituie "grave încălcări ale legii şi o ameninţare gravă pentru cei care conduc şi contribuie la politica noastră externă".

La rândul său, secretarul de Stat american, Hillary Clinton, s-a referit la un "atac împotriva comunităţii internaţionale".

Ea a discutat anterior cu omologul său turc Ahmet Davutoglu, pe care un informator al diplomaţilor americani de la Ankara l-a calificat în unele telegrame diplomatice drept "excepţional de periculos". În cursul întâlnirii, cei doi "au discutat despre problema Wikileaks şi ministrul Afacerilor Externe a apreciat comentariile directe şi deschise ale secretarului" de Stat, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Philip Crowley.

Davutoglu, alături de Clinton, a afirmat că ţara sa menţine "un parteneriat strategic" cu Washingtonul.

Documentele, obţinute de Wikileaks şi comunicate mai multor surse media importante, prezintă, în formă neprelucrată, culisele diplomaţiei americane.

Luni, partenerii Washingtonului au preluat retorica folosită de Statele Unite, condamnând metodele site-ului de Internet.

Franţa a denunţat o divulgare "deliberată şi iresponsabilă" de informaţii confidenţiale.

În Italia, ministrul Afacerilor Externe, Franco Frattini, a afirmat că acesta ar putea fi considerat un "11 septembrie al diplomaţiei mondiale".

Mahmoud Ahmadinejad, preşedintele iranian pus pe acelaşi plan cu Adolf Hitler în unele note americane, a afirmat că aceste documente sunt "fără valoare", considerând că publicarea documentelor "face parte dintr-o campanie de război al informaţiilor" împotriva Teheranului, orchestrată de Statele Unite.

Dar liderii vizaţi de aceste note s-au grăbit să dea asigurări că aceste "bârfe", potrivit lui Guido Westerwelle, ministrul german al Afacerilor Externe, nu aduc atingere relaţiilor lor cu Washingtonul. Iar un purtător de cuvânt al premierului britanic David Cameron a dat asigurări că ţara sa va continua să "lucreze strâns cu Statele Unite".

Afganistanul nu consideră că relaţiile sale cu Statele Unite vor avea de suferit, în pofida unor documente care îl descriu pe preşedintele Hamid Karzai drept "slab" şi pe fratele său Ahmed Wali ca fiind implicat în afaceri de trafic de droguri şi corupţie.

În Orientul Mijlociu, un înalt oficial israelian apreciază că publicarea acestor informaţii nu afectează imaginea Israelului şi că ele confirmă poziţia oficială a acestei ţări în favoarea unei mai mari fermităţi faţă de Teheran.

În Statele Unite, riposta se articulează în jurul a două axe: procedurile judiciare şi prevenirea unor noi scurgeri de informaţii.

Secretarul Justiţiei, Eric Holder, a amintit că o "anchetă penală este în curs de desfăşurare". "(...) Nu suntem deocamdată în măsură să furnizăm rezultate, dar ancheta este în curs", a adăugat el.

Casa Albă a anunţat că a ordonat o trecere în revistă a procedurilor de securitate, pentru a evita noi dezvăluiri.

Dar Sarah Palin, figură importantă a ultraconservatorilor americani, a apreciat pe pagina sa de Facebook că publicarea acestor informaţii "ridică serioase semne de întrebare legate de incompetenţa administraţiei Obama în gestionarea acestui enorm fiasco". Pe de altă parte, ea l-a calificat pe Julian Assange, fondatorul Wikileaks, drept "un agent antiamerican care are sânge pe mâini".

În America Latină, preşedintele venezuelean Hugo Chavez i-a cerut lui Clinton să demisioneze, apreciind că "imperiul (american) a fost dezvăluit".

Aliatul său, Ecuadorul, s-a declarat dispus să îl primească pe Julian Assange, care este urmărit de justiţia americană.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici