Edward Snowden cere azil în alte şase ţări. Ce state nu vor să îl primească şi ce ţări vor să îi ofere azil

Fostul consultant al Agenţiei Naţionale de Securitate NSA Edward Snowden, căutat pentru spionaj de Statele Unite şi blocat de 13 zile într-un aeroport din Moscova, a cerut azil în alte şase ţări, a anunţat vineri Wikileaks, fără a preciza despre ce ţări este vorba.

2693 afişări
Imaginea articolului Edward Snowden cere azil în alte şase ţări. Ce state nu vor să îl primească şi ce ţări vor să îi ofere azil

Edward Snowden cere azil în alte şase ţări. Ce state nu vor să îl primească (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Edward Snowden, care anterior a trimis cereri de azil în 21 de ţări, "a solicitat azil în alte şase ţări", a declarat site-ul fondat de Julian Assange, pe contul de Twitter.

Acest site, aflat la originea divulgării a mii de documente secrete, a precizat că nu va divulga "pentru moment" numele celor şase ţări în care Edward Snowden a solicitat azil, "de teama unei tentative de ingerinţă din partea Statelor Unite".

Situaţia fugarului american, aflat la originea dezvluirilor despre un program secret american de supraveghere a comunicaţiilor mondiale, s-a lovit de refuzul a numeroase ţări de a-i acorda azil.

Franţa şi Italia au anunţat joi că nu îl vor primi, alăturându-se astfel Germaniei, Braziliei, Norvegiei, Indiei, Poloniei, Islandei, Austriei, Finlandei, Olandei şi Spaniei.

Tânărul în vârstă de 30 de ani a renunţat la cererea de azil depusă în Rusia după ce preşedintele Vladimir Putin i-a cerut să pună capăt dezvăluirilor care afectează Statele Unite.

Venezuela şi Nicaragua, dispuse să îi acorde azil lui Edward Snowden

Preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, şi preşedintele Nacaraguei, Daniel Ortega, au anunţat vineri că sunt dispuşi să îi ofere azil informaticianului american Edward Snowden.

Nicolas Maduro a anunţat, vineri, în cursul celebrării zilei independenţei Venezuelei, că îi va acorda "azil umanitar tânărului Snowden pentru a-l proteja de persecuţia celui mai puternic imperiu din lume, care s-a dezlănţuit asupra lui".

"Suntem deschişi şi respectăm dreptul de azil şi este clar că, dacă circumstanţele o vor permite, îl vom primi pe Snowden cu mare plăcere şi îi vom oferi azil aici, în Nicaragua", a declarat, la rândul său, Daniel Ortega, care a confirmat că a primit o cerere din partea lui Snowden la ambasada ţării sale din Moscova.

Anunţurile celor doi şefi de stat au fost făcute în aceeaşi zi în care Wikileaks a anunţat pe contul său de Twitter că Edward Snowden, care a trimis cereri în 21 de ţări, a "solicitat azil în alte şase ţări".

Situaţia refugiatului este însă din ce în ce mai dificilă, apreciau vineri analiştii la Moscova.

"Riscul de a-l vedea pe Snowden blocat la Moscova pentru o perioadă nedeterminată este din ce în ce mai mare", aprecia Maria Lipman, de la organizaţia din Moscova a Centrului Carnegie.

Fugarul american a depus, la începutul săptămânii, cereri de azil în 21 de ţări, dar Franţa şi Italia au anunţat joi că nu i-l vor acorda, la fel ca Germania, Brazilia, Norvegia, India, Polonia, Islanda, Austria, Finlanda, Olanda şi Spania.

La rândul său, diplomaţia rusă a evitat subiectul, refuzând să comenteze un caz din ce în ce mai deranjant.

"Nu avem alte comentarii pe această temă", a răspuns purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Aleksandr Lukaşevici, în cadrul unei întâlniri săptămânale cu presa.

Cu o zi înainte, adjunctul ministrului de Externe Serghei Riabkov a reiterat că Moscova nu va putea să influenţeze cu nimic soarta tânărului, care a renunţat la cererea de azil în Rusia după ce preşedintele Vladimir Putin i-a cerut să pună capăt dezvăluirilor care "afectează" Statele Unite.

Informaticianul, aflat la originea dezvăluirilor privind programul american secret de supraveghere a comunicaţiilor internaţionale, a fost în centrul unui scandal diplomatic la începutul săptămânii.

Întors, marţi, dintr-o vizită la Moscova, preşedintele bolivian Evo Morales, care s-a declarat dispus să îl primească pe tânăr în ţara sa dacă acesta va cere azil, şi-a văzut avionul constrâns să facă o escală de 13 ore la Viena, după ce mai multe ţări europene, care îl suspectau că îl transportă la bord pe Snowden, i-au refuzat permisiunea de a survola spaţiul lor aerian.

Joi, şeful statului bolivian a acuzat Washingtonul că a făcut presiuni asupra Franţei, Spaniei, Portugaliei şi Italiei, care i-au interzis survolul, şi a ameninţat cu închiderea ambasadei Statelor Unite în La Paz.

Bolivia, susţinută de unii dintre aliaţii săi tradiţionali (Ecuador, Surinam, Argentina, Uruguay şi Venezuela), a cerut să i se prezinte scuze publice şi explicaţii.

Într-o declaraţie comună, aceste ţări membre al Uniunii naţiunilor sud-americane (UNASUR, formată din 12 ţări) au subliniat că "ofensa" suferită de Morales în Europa nu este numai un afront personal, ci constituie o agresiune pentru toată America Latină.

Moscova a condamnat, joi, atitudinea Franţei, Spaniei şi Portugaliei, considerând că aceasta nu poate "fi considerat deloc drept un act amical faţă de Bolivia, precum şi faţă de Rusia".

Parisul şi-a exprimat "regretele" miercuri, adăugând că nu ştia, în momentul faptelor, că preşedintele bolivian se afla la bordul acestui avion.

Ministrul spaniol de Externe, Jose Manuel Garcia Margallo, a cerut, vineri, detensionarea relaţiilor diplomatice.

"Reacţia tuturor ţărilor europene, care au adoptat măsuri, bune sau rele, s-a bazat pe informaţia pe care am primit-o", potrivit căreia Edward Snowden se afla la bordul auvionului, a pledat el.

În Franţa, acest episod a generat critici vehemente din partea opoziţiei, care a acuzat Guvernul că s-a pliat pe voinţa Statelor Unite.

În paralel, influentul cotidian Le Monde a acuzat serviciile secrete franceze că desfăşoară ele însele o supraveghere electronică la scară mare.

Cazul a generat probleme în relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite.

Publicarea, la sfârşitul săptămânii trecute, a unor noi informaţii despre spionarea comunicaţiilor Uniunii Europene de către Washington a provocat furia europenilor, Franţa şi Germania ameninţând cu întârzierea negocierilor privind un acord de liber schimb cu Statele Unite.

În cele din urmă, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a anunţat că negocierile vor fi lansate la 8 iulie, dar că, în paralel, grupurile de lucru vor trebui să clarifice amploarea spionajului practicat de americani.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici