De la creierul din umbră aflat în străinătate până la adolescentul trimis să comită atacul, conceptul de violenţă-ca-serviciu se bazează pe un lanţ de roluri infracţionale.
Grupul Operaţional GRIMM al Europol explică cine este cine în acest proces şi cum sunt atraşi tinerii în comiterea de infracţiuni violente.
Anchetatorii au identificat un proces tipic în patru etape, fiecare implicând actori diferiţi, care pot acţiona din ţări diferite:
Instigatorul – persoana care comandă şi finanţează infracţiunea. Instigatorii se află adesea în străinătate, departe de locul atacului planificat.
Recrutorul – intermediarul care identifică şi abordează potenţiali autori, de obicei prin aplicaţii de mesagerie criptată sau platforme de jocuri/chat. Recrutorii sunt, de regulă, disponibili permanent pentru a împinge, convinge sau presa ţintele.
Facilitatorul – organizatorul care asigură condiţiile necesare comiterii infracţiunii: logistică, unelte, contacte şi aranjamente financiare.
Autorul – persoana care comite efectiv infracţiunea. În multe cazuri investigate de OTF GRIMM, autorul este un minor fără cazier, ales tocmai pentru presupusa sa „invizibilitate” în faţa forţelor de ordine.
Separarea acestor roluri permite infractorilor să opereze ca un serviciu externalizat. Instigatorii plătesc, recrutorii găsesc forţa de muncă, facilitatorii pregătesc terenul, iar autorii îşi asumă riscul.
Acest lanţ fragmentat îngreunează identificarea creierelor din spatele atacurilor şi facilitează manipularea tinerilor.
Europol şi partenerii săi lucrează pentru a destructura acest model la fiecare etapă, vizând nu doar pe cei care apasă pe trăgaci, ci şi pe cei care comandă, organizează şi profită de pe urma violenţei.
Lansat în 2025, OTF GRIMM este un efort în desfăşurare al agenţiilor internaţionale de aplicare a legii, menit să combată tendinţa tot mai accentuată a violenţei-ca-serviciu şi recrutarea tinerilor în criminalitatea gravă şi organizată.
Forţa operativă reuneşte în prezent Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Islanda, Ţările de Jos, Norvegia, Suedia şi Europol. Islanda este cea mai recentă ţară care s-a alăturat, consolidând efortul colectiv împotriva fenomenului.